Ce nu vei vedea aproape niciodată pe masa unui italian / 5 preparate care domină meniurile pentru turiști, dar pe care localnicii le ocolesc

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Italia este una dintre cele mai iubite destinații gastronomice din lume, însă ceea ce mulți turiști consideră „mâncare italiană autentică” nu coincide întotdeauna cu ceea ce mănâncă italienii în viața de zi cu zi. De-a lungul timpului, numeroase preparate au devenit celebre în afara Italiei și au ajuns să domine meniurile din zonele turistice, deși localnicii le comandă rar sau deloc, potrivit GaminTreveler.

Multe dintre aceste feluri de mâncare sunt versiuni adaptate pentru gusturile internaționale, invenții italo-americane sau reinterpretări care au foarte puține legături cu tradițiile culinare regionale ale Italiei.

Iată cinci preparate pe care turiștii le comandă frecvent, dar pe care italienii le evită de cele mai multe ori, precum și alternativele preferate de localnici.

Fettuccine Alfredo, preparatul care aproape că nu există în Italia

Puține feluri de mâncare sunt asociate mai puternic cu bucătăria italiană în afara țării decât Fettuccine Alfredo. În realitate, versiunea cunoscută în Statele Unite — cu sos bogat din smântână și parmezan — este considerată mai degrabă un preparat italo-american.

În Italia, această variantă este rar întâlnită și apare în principal în restaurante orientate către turiști.

La origini există o rețetă romană simplă, bazată pe unt și parmezan, însă aceasta este foarte diferită de preparatul cremos devenit celebru peste ocean.

În schimb, italienii aleg adesea unele dintre cele mai cunoscute paste romane:

• cacio e pepe, preparată cu pecorino și piper negru;
• carbonara;
• amatriciana.

În special cacio e pepe este considerată de mulți una dintre cele mai reprezentative rețete ale Romei, obținând o textură cremoasă fără smântână, doar prin combinarea brânzei cu apa de la paste.

Spaghetele cu chiftele, un simbol al bucătăriei italo-americane

Spaghetti and meatballs este unul dintre preparatele cel mai des asociate cu Italia în cultura populară internațională. Totuși, în Italia, combinația este foarte rar întâlnită.

Preparatul s-a născut în comunitățile de emigranți italieni din Statele Unite, unde carnea era mai accesibilă decât în multe regiuni ale Italiei de la începutul secolului trecut.

Italienii consumă atât paste, cât și chiftele (polpette), însă de regulă nu le servesc împreună în același fel de mâncare.

Structura tradițională a mesei italiene separă adesea:

• primo piatto (paste, risotto sau supă);
• secondo piatto (carne sau pește).

În locul celebrelor spaghete cu chiftele, localnicii aleg mai degrabă paste cu ragù sau consumă polpette ca preparat separat.

Chicken Parmesan și pastele cu pui

Un alt preparat extrem de popular în afara Italiei este Chicken Parmesan, adică piept de pui pane acoperit cu sos de roșii și brânză topită, servit adesea alături de paste.

Deși poate părea italian, preparatul este considerat în general o creație italo-americană.

În bucătăria italiană tradițională, puiul și pastele sunt de obicei servite ca feluri separate.

De asemenea, italienii evită frecvent combinațiile de tip „paste cu bucăți de pui”, foarte populare în alte țări.

În schimb, localnicii preferă preparate precum:

• cotoletta alla milanese;
• pui sau carne servite ca secondo piatto;
• paste simple, cu sosuri specifice fiecărei regiuni.

Pentru italieni, fiecare element are propriul loc în cadrul mesei.

Garlic bread și obsesia pentru usturoi

Mulți turiști ajung în Italia convinși că bucătăria italiană este dominată de usturoi și că garlic bread face parte din tradiția locală.

În realitate, pâinea cu unt și cantități generoase de usturoi este aproape necunoscută în forma sa americană.

Bucătăria italiană utilizează usturoiul mult mai discret. În numeroase rețete, un cățel de usturoi este folosit doar pentru a aroma uleiul și este îndepărtat ulterior.

În loc de garlic bread, italienii aleg:

• pâine simplă de calitate;
• bruschette;
• pâine stropită cu ulei de măsline extravirgin și, uneori, frecată ușor cu usturoi.

Accentul este pus pe calitatea ingredientelor și pe echilibru, nu pe arome foarte intense.

Cappuccino după cină

Poate cea mai cunoscută diferență dintre turiști și localnici apare la capitolul cafea.

Pentru italieni, cappuccino este o băutură de dimineață.

Comandarea unui cappuccino după prânz sau după cină este unul dintre cele mai evidente semne că cineva este turist.

Explicația ține de obiceiurile locale: laptele este considerat prea greu pentru a fi consumat după mesele principale ale zilei.

În schimb, italienii aleg:

• espresso după masă;
• espresso băut rapid la bar;
• uneori un digestiv după cină.

Cafeaua este o parte importantă a culturii italiene, însă regulile nescrise legate de momentul în care este consumată sunt respectate de majoritatea localnicilor.

Cum mănâncă italienii, de fapt

Dincolo de aceste exemple, diferența principală dintre turiști și localnici este modul în care privesc masa.

În multe zone turistice, vizitatorii caută preparatele devenite celebre la nivel internațional. Italienii, în schimb, aleg adesea specialitățile regiunii în care se află.

Bucătăria italiană este profund regională. Ce se mănâncă la Roma poate fi foarte diferit de preparatele tradiționale din Bologna, Napoli, Sicilia sau Toscana.

De aceea, cei care vor să descopere gastronomia autentică a Italiei sunt sfătuiți să caute restaurante frecventate de localnici, să întrebe care sunt specialitățile zonei și să aleagă preparatele tradiționale ale regiunii pe care o vizitează.

De multe ori, cele mai autentice experiențe culinare nu se găsesc în meniurile create pentru turiști, ci în farfuriile celor care locuiesc acolo.