Ce mănâncă „copiii centenarilor”/ Care este dieta longevității în familie

Copiii persoanelor care au trăit peste 100 de ani tind să adopte obiceiuri alimentare mai sănătoase decât media populației vârstnice, potrivit unui nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Boston, Statele Unite, citat de MEDIAFAX și Euronews. Cercetarea oferă indicii importante despre legătura dintre alimentație și longevitate, analizând tiparele alimentare din familii în care speranța de viață este semnificativ mai mare.

Un eșantion din familii longevive

Studiul a inclus 457 de adulți înscriși în cadrul New England Centenarian Study, una dintre cele mai ample cercetări dedicate familiilor cu membri care au depășit vârsta de 100 de ani. Majoritatea participanților erau chiar copiii acestor centenari.

Vârstele respondenților au variat între 40 și peste 90 de ani, media fiind în jur de 70 de ani la momentul colectării datelor, în 2005. Cercetătorii au analizat obiceiurile alimentare prin mai mulți indici nutriționali recunoscuți, folosiți frecvent pentru evaluarea riscului de boli cronice și a calității dietei.

Dietă mai echilibrată decât media

Rezultatele arată că alimentația copiilor centenarilor este, în general, de calitate moderată spre bună și depășește scorurile înregistrate de alte grupuri de vârstnici din Statele Unite.

În mod constant, dieta lor include mai multe fructe și legume, verdețuri, fasole și fructe de mare. În același timp, aceștia tind să reducă aportul de sare, zahăr adăugat și cereale rafinate, adică tocmai acei factori asociați frecvent cu boli cardiovasculare și afecțiuni metabolice.

Zonele unde dieta rămâne incompletă

Chiar dacă profilul alimentar este mai bun decât media, cercetătorii au identificat și deficiențe. Participanții nu ating nivelurile recomandate pentru consumul de cereale integrale, leguminoase, produse din soia și nuci, care sunt alimente considerate esențiale în dietele promovate de organisme internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății.

Aceste lipsuri sugerează că, inclusiv în familiile cu predispoziție genetică pentru longevitate, există loc semnificativ de îmbunătățire a obiceiurilor alimentare.

Longevitatea nu se reduce la dietă

Autorii studiului subliniază că rezultatele nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între alimentație și longevitate. Analiza este observațională și se bazează pe date colectate la un singur moment în timp.

În plus, participanții provin dintr-un grup relativ omogen, cu un nivel ridicat de educație, ceea ce limitează extinderea concluziilor la întreaga populație.

Unul dintre factorii considerați importanți este chiar nivelul de educație: persoanele cu studii superioare au obținut scoruri mai bune la toate categoriile alimentare analizate.