„Brânza artizanală este un produs viu” / Cum a transformat Gina Crăciun pasiunea pentru brânzeturi într-un business de experiențe culinare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Gina Crăciun aducea din vacanțe brânzeturi în locul suvenirurilor obișnuite. Acasă, pe masa generoasă din dining, un tocător de lemn plin cu felii și cuburi devenea centrul serilor cu prietenii și familia. Din această plăcere a pornit, cu mulți ani în urmă, ideea transformată în 2025 în Bonding Bites, un atelier de catering artizanal construit în jurul platourilor de degustare. Numele spune povestea: în engleză, „bonding” înseamnă apropierea dintre oameni, iar „bites” înseamnă îmbucături.

Modelul vine din Statele Unite, unde comunitățile de grazing catering au făcut din platoul cu brânză și mezeluri o mică scenografie comestibilă. Termenul vine din engleză, unde „to graze” înseamnă „a paște”, iar imaginea se potrivește: oaspeții ciugulesc toată seara din aceeași masă bogată. Gina a urmărit ani la rând acești creatori, alături de fromageri și companii specializate în cheese & charcuterie. Pe platourile ei, sortimentele internaționale premiate, cu certificări DOP și IGP, stau lângă produsele micilor ferme din România.

De la resurse umane la brânzeturi artizanale

Înainte de brânză, Gina Crăciun a construit o carieră de peste 12 ani în lucrul cu oamenii. Are studii în economie și un master în resurse umane. Parcursul ei trece prin recrutare, management de proiect, learning & development, protecția datelor și conformitate în inteligența artificială. Din această etapă a păstrat rigoarea, aplicată astăzi la fiecare comandă.

Cealaltă jumătate a poveștii ține de estetică. „În paralel, am fost mereu atrasă de zona creativă și de tot ce înseamnă estetică: de la design interior și arhitectură, până la crearea de obiecte handmade, bijuterii, design de prezentări și cataloage. Antreprenoriatul gastronomic a venit după mulți ani de visuri, planuri și mese pregătite cu drag pentru cei apropiați”, povestește fondatoarea Bonding Bites. Pasul decisiv a venit într-o piață plină între timp de cheese corners pentru evenimente. Gina a mizat pe altceva: momente intime, în care mâncarea devine pretext de conversație.

Ce a învățat despre brânzeturi la Academy of Cheese

Pentru partea tehnică, Gina s-a înscris la cursurile Academy of Cheese. Organizația britanică, înființată în 2016, formează specialiști pe patru niveluri, până la titlul de Master of Cheese. În România, cursurile sunt predate de Andreea Popa. „Cursul Academy of Cheese, desfășurat sub îndrumarea Andreei Popa, primul somelier român de brânzeturi certificat la nivel internațional și primul trainer român acreditat ca Fellow Member al prestigioasei academii din Marea Britanie, mi-a oferit fundamentul tehnic și teoretic esențial: cum să înțeleg brânza, cum să o evaluez, să o păstrez și să o servesc”, spune Gina.

Arta aranjării a cerut un alt tip de studiu. Gina a urmat cursuri online de food styling și fotografie culinară, a studiat fromageri care ridică platoul la rang de artă și a exersat mult. „Designul unui platou ține de geometrie, de cromatică, de selecția minuțioasă a brânzeturilor, dar și de forma în care sunt prezentate, de modul de tăiere și de îmbinarea texturilor”, explică ea. Semnătura vizuală a atelierului include mici bucăți de brânză personalizate cu logoul Bonding Bites. Forma finală a venit după teste cu zeci de sortimente, unele prea maturate și friabile, altele prea proaspete și moi.

Brânzeturi românești descoperite la cursuri, târguri și concursuri

Unul dintre producătorii români din selecție a apărut chiar la curs. Când discuția a ajuns la Gran Sărbova, Gina a aflat de Curtea Culorilor și a cunoscut-o apoi pe Adriana Formenti. Alte nume au venit de la târguri și conferințe de profil, de unde echipa se întoarce cu sortimente noi. „Ne petrecem timpul degustându-le și încercând diverse pairing-uri pentru a ști exact ce putem include în selecțiile noastre. Dincolo de gust, luăm în calcul și aspecte logistice esențiale, cum ar fi perisabilitatea și timpul necesar pentru livrare”, spune Gina.

Astăzi, în platourile atelierului intră brânzeturi de la Ferma Hărman, Curtea Culorilor, Bombi Farm, TU! și brânză de Horezu. Unele dintre aceste ferme au ajuns deja în atenția specialiștilor internaționali. Concursurile completează căutarea. În 2026, Gina a făcut parte din juriul concursului de brânzeturi Treasures of the East, la Craiova, unde a susținut și un atelier de degustare ghidată cu sortimente românești. Miza depășește gustul unei singure brânze: „Pentru noi, nu este vorba doar despre a alege un produs bun, ci și despre a susține și a promova micii producători prin intermediul conceptelor noastre de degustare de brânzeturi românești, deoarece credem cu tărie că munca lor merită să fie cunoscută și apreciată.”

Brânzeturi care se gustă întâi cu privirea

Pentru un atelier de brânzeturi gourmet, imaginea face prima vânzare. Clientul vede platoul pe site sau pe rețelele sociale cu mult înainte să-l guste, iar fotografia devine o promisiune. „Într-un business culinar, imaginea este extraordinar de importantă în primul contact cu clientul. Oamenii gustă mai întâi cu privirea, iar pentru noi este foarte important ca fotografiile să transmită respectul nostru pentru produs, atenția la detalii și standardul de calitate care se va regăsi ulterior în produsele noastre”, spune fondatoarea.

Experiența continuă dincolo de farfurie. În funcție de eveniment, platourile vin cu playlisturi personalizate, carduri cu întrebări de conversație și ghiduri interactive de degustare. Mesajele personalizate sunt bătute la mașina de scris, iar preparatele ajung la masă în vase vintage. Pentru companiile care primesc parteneri din străinătate, Gina a creat o degustare de brânzeturi românești cu fișe despre fiecare producător și distincțiile lui.

Logistica unei cutii cu brânzeturi

Cea mai mare provocare din spatele conceptului a fost logistica. Fiecare selecție se pregătește cu puțin timp înainte de livrare, iar ambalajele au trecut prin teste îndelungate. „Aranjarea ingredientelor în cutie are o logică aproape arhitecturală: brânzeturile mai ferme creează ancore stabile, protejând elementele mai delicate împotriva oricărei deplasări”, explică Gina. Transportul se face cu servicii frigorifice sau curieri dedicați.

Compoziția depinde și de momentul consumului. La evenimente, unde platoul dispare în câteva ore, atelierul folosește mai multe ingrediente proaspete. Cutiile-cadou primesc doar brânzeturi rezistente și asocieri stabile, iar fructele zemoase rămân pe dinafară. Ținută la frigider, o astfel de selecție își păstrează calitățile 24-48 de ore de la livrare. Sfatul Ginei: cutia iese din frigider cu cel puțin 30-45 de minute înainte de degustare, ca aromele să se deschidă complet. 

Brânzeturi vii, cu gust de sezon

Stocurile mici țin de natura producției artizanale, iar Gina le privește ca pe un avantaj. „Iubesc brânza artizanală tocmai pentru că este un produs viu, iar variațiile de sezon sunt un semn de autenticitate, nu un defect. Când un producător mic nu are stocuri, lucru absolut firesc în producția artizanală, aplicăm principiul flexibilității și al comunicării transparente”, spune ea. Soluția practică este un înlocuitor din aceeași categorie de calitate, cu un profil de gust cât mai apropiat.

Relația directă cu fermele ajută mult. Mulți producători anunță din timp ce sortimente vor avea, iar selecțiile se ajustează din mers. Clientul află motivul schimbării și primește, de fiecare dată, o brânză de sezon.

Un business de brânzeturi în primul an

Întrebată când va deveni afacerea profitabilă, Gina răspunde cu umor. „Vă voi spune exact când vom ajunge în acel punct! Glumesc, însă, Bonding Bites este încă în primul an de activitate, o perioadă marcată de investiții în spațiu, echipamente, ambalaje și foarte multe teste care presupun timp și costuri financiare.” Pregătirea în economie o ajută, iar planurile se ajustează des în această etapă de creionare a conceptelor.

Formula ei de rentabilitate pornește de la disciplină. „Într-un model bazat pe calitate și atenție la detalii, profitabilitatea nu vine din reducerea costurilor la ingrediente, ci din eficiență operațională, rețetare precise, controlul pierderilor și o poziționare corectă de preț”, explică ea. Atelierul lucrează în loturi mici, adesea dedicate unei singure comenzi. Clienții vizați sunt companiile și persoanele private care revin.

Prima de preț pentru brânzeturi cu origine protejată

Selecțiile Bonding Bites pun față în față două lumi. De o parte stau produsele cu certificare DOP sau IGP, din sistemul european al indicațiilor geografice. Un studiu al Comisiei Europene a evaluat aceste produse la 74,76 miliarde de euro, în jur de 7% din vânzările sectorului alimentar european. Valoarea de vânzare a unui produs protejat este, în medie, aproape dublă față de a unui produs similar obișnuit, iar la alimente raportul ajunge la 1,5.

Registrul european eAmbrosia numără astăzi peste 3.900 de denumiri protejate (sursa). România are câteva brânzeturi pe această listă: Telemeaua de Ibănești (DOP), Telemeaua de Sibiu și Cașcavalul de Săveni, ambele IGP. În septembrie 2026 li s-a alăturat Brânza frământată de Teaca, tot cu IGP. Micii producători își câștigă reputația pe alt drum: concursuri, degustări ghidate și platouri ca acelea ale Ginei.

Pentru Gina Crăciun, următorii pași includ colaborări cu mai mulți producători artizanali și asocieri noi. „Pe viitor, ne dorim să fim o punte de legătură între micii producători artizanali și consumatorii care știu să aprecieze o brânză bună, să testăm noi rețete pe care să le includem în meniul nostru și să extindem zona de experiențe culinare.”