Patru brânzeturi românești au intrat în Cheese Library / Două produse artizanale din Brașov ajung în atenția specialiștilor din întreaga lume / Andreea Popa: „Este o metodă de expunere a brânzeturilor românești foarte bună”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Patru brânzeturi românești au fost incluse în Cheese Library, biblioteca virtuală utilizată de cursanții și absolvenții Academy of Cheese, una dintre cele mai importante organizații internaționale dedicate educației în domeniul brânzeturilor. Anunțul a fost făcut de specialistul în comunicare și gastronomie Raluca Dumitrana, care a precizat că în această bibliotecă sunt documentate și verificate de experți peste 450 de brânzeturi din întreaga lume. Pentru producătorii români, includerea în această bază de date reprezintă o formă importantă de recunoaștere și expunere internațională.

România este reprezentată prin brânza de burduf, Brânza de Horezu și două produse realizate la Ferma Hărman din județul Brașov: Cabretto și Capriciu.

În spatele acestei reușite se află și munca Andreei Popa, singurul partener de training acreditat Academy of Cheese din România și specialistul care a documentat și propus mai multe brânzeturi românești pentru includerea în bibliotecă.

Cum ajunge o brânză în Cheese Library

Procesul este unul mult mai complex decât ar putea părea la prima vedere. „Procesul este destul de laborios, pentru că trebuie făcută o fișă de producție unde se descrie în amănunt metoda de producție, astfel încât brânza să poată fi încadrată în clasa corectă. Este analizată senzorial, apoi este propusă împreună cu fișa tehnică și cu povestea brânzei. Ulterior este discutată”, explică Andreea Popa.

Biblioteca este structurată pe mai multe niveluri, în funcție de gradul de pregătire al celor care o utilizează. Există însă și o categorie specială, intitulată „Featured”, destinată brânzeturilor reprezentative din diferite țări.

Potrivit Andreei Popa, Cheese Library este consultată de specialiști, studenți și profesioniști din industria lactatelor din întreaga lume. „Este o metodă de expunere a brânzeturilor românești pe care am considerat-o foarte bună”, spune aceasta.

Cu toate acestea, reprezentarea României rămâne redusă. „Internațional nu se știu multe lucruri despre noi, despre artizanii români. Și spun asta cu foarte mare părere de rău. Problema este comunicarea și deschiderea. Nu ajungem în mediile care trebuie. Practic nu prea se investește în artizanul român de brânză”, adaugă Andreea Popa.

O fermă mică din Brașov, într-o bibliotecă internațională

Pentru Anca Moga, fondatoarea Fermei Hărman, includerea brânzeturilor Cabretto și Capriciu în Cheese Library a fost o surpriză. „E măgulitor pentru noi. Este un lucru foarte bun pentru că sunt producători mici și medii care fac brânzeturi de calitate și nu sunt cunoscuți. Pentru mine, care am o gospodărie de 60 de capre, este ca și cum cei mici pot visa măreț. Dar trebuie să găsească și persoanele potrivite în drumul lor”, spune producătoarea.

Ferma Hărman nu este o exploatație industrială. Este o afacere de familie care a ales să meargă pe un segment de nișă: brânzeturile cu pastă moale. În urmă cu 3-4 ani a vrut să schimbe ceva.  „Voiam să ies din șablonul de caș și telemea pe care le face toată lumea. Aveam un număr limitat de animale și trebuia să valorific cât mai bine laptele pe care îl aveam. M-am regăsit în zona aceasta a brânzeturilor cu pastă moale. Le-am studiat în ultimii ani, cu eșecuri și reușite, și am ajuns aici”, povestește Anca Moga.

Secretul gustului autentic

Întrebată ce crede că i-a convins pe specialiștii internaționali, producătoarea vorbește despre simplitate și respect pentru materia primă. „Probabil gustul și faptul că noi nu facem deloc ultraprocesare. Lucrăm cu lapte integral, nu scoatem deloc grăsimea. Lucrăm cu lapte proaspăt sau ușor termizat la 60 de grade. Cred că la ultraprocesare se pierde din gust și din autenticitatea produsului”, afirmă ea.

În opinia sa, această recunoaștere poate deschide noi oportunități pentru producătorii artizanali din România, însă succesul depinde și de dezvoltarea unei culturi a consumului de brânzeturi „Nu există încă o educație, un cult al consumului de brânzeturi. Acum timid începe și cred că trebuie exploatat”, spune Anca Moga.

Mai mult decât o simplă listare

Includerea celor patru brânzeturi românești în Cheese Library nu înseamnă doar prezența într-o bază de date internațională. Fiecare produs beneficiază de o fișă detaliată care include informații despre origine, tipul de lapte folosit, metoda de producție, maturare, profil aromatic și recomandări gastronomice.

Aceste informații sunt studiate de profesioniști, somelieri de brânzeturi, jurnaliști gastronomici, cumpărători specializați și membri ai juriilor internaționale.

Pentru brânzeturile românești, este o oportunitate rară de a fi descoperite într-un mediu în care contează calitatea, autenticitatea și povestea din spatele produsului. Iar pentru producătorii artizanali, este dovada că o fermă mică, o gospodărie de familie și câteva zeci de capre pot ajunge să fie apreciate într-unul dintre cele mai respectate spații dedicate culturii brânzeturilor din lume.