Alăptarea exclusivă în primele șase luni ar putea reduce simptomele ADHD, sugerează un studiu din Norvegia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață ar putea fi asociată cu un risc mai redus de apariție a simptomelor ADHD în copilărie, potrivit unui nou studiu realizat în Norvegia pe peste 37.000 de copii. Cercetătorii subliniază însă că rezultatele nu demonstrează o relație directă de cauzalitate, iar factorii genetici rămân cei mai importanți în dezvoltarea acestei tulburări, relatează Euronews.

Studiul, realizat de cercetători de la Universitatea din Bergen, a analizat legătura dintre durata alăptării și simptomele ADHD observate la copii la vârstele de trei, cinci și opt ani.

Ce au descoperit cercetătorii norvegieni

Oamenii de știință au analizat datele a peste 37.000 de copii născuți în Norvegia între 1999 și 2009, urmărind atât tiparul alăptării, cât și evoluția dezvoltării lor în primii ani de viață.

Rezultatele au arătat că orice formă de alăptare a fost asociată cu niveluri mai reduse ale simptomelor ADHD, însă efectele au devenit mai evidente pe măsură ce durata și intensitatea alăptării au crescut, cele mai puternice asocieri fiind observate în cazul alăptării exclusive timp de până la șase luni.

„Este bine cunoscut faptul că simptomele și tulburările psihiatrice pot fi influențate atât de factori genetici, cât și de factori de mediu”, a explicat Berit Skretting Solberg, medic psihiatru și cercetător în cadrul Departamentului de Biomedicină al Universității din Bergen și consultant la Spitalul Betanien.

„Am constatat că, cu cât un copil a fost alăptat exclusiv mai mult timp, până la șase luni, cu atât nivelul simptomelor ADHD a fost mai redus la vârstele de trei, cinci și opt ani”, a adăugat aceasta.

Fetele au prezentat cele mai puternice asocieri

Studiul a evidențiat și diferențe între sexe.

Potrivit cercetătorilor, fetele au prezentat cele mai puternice asocieri între alăptarea exclusivă și nivelurile mai reduse ale simptomelor ADHD, indiferent de vârsta analizată.

Cu toate acestea, Berit Skretting Solberg subliniază că moștenirea genetică rămâne, cel mai probabil, principalul factor de risc pentru ADHD, iar tulburările de neurodezvoltare sunt influențate de numeroși factori biologici și de mediu.

ADHD, sau tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate, este o afecțiune neurodezvoltativă caracterizată prin neatenție, hiperactivitate și impulsivitate și este diagnosticată, de regulă, în copilărie.

Deși nu există un tratament curativ, gestionarea ADHD poate include terapii comportamentale și medicație.

De ce ar putea influența laptele matern dezvoltarea creierului

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF recomandă inițierea alăptării în prima oră după naștere și alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață, fără alte lichide sau alimente, inclusiv apă.

Cercetătorii cred că mai multe mecanisme biologice ar putea explica legătura observată în studiu.

Laptele matern conține macronutrienți, vitamine, prebiotice, probiotice, componente ale sistemului imunitar și alte substanțe biologic active care pot influența dezvoltarea creierului în primele luni de viață.

Mai multe cercetări au analizat și rolul microbiomului intestinal în dezvoltarea tulburărilor neurodezvoltative, inclusiv al ADHD, însă mecanismele exacte nu sunt încă pe deplin înțelese.

Multe mame nu pot respecta recomandarea de șase luni de alăptare exclusivă

În ciuda beneficiilor cunoscute ale alăptării, numeroase femei nu reușesc să alăpteze exclusiv timp de șase luni sau aleg alte variante de hrănire.

Potrivit studiului, participantele au alăptat exclusiv, în medie, mai puțin de patru luni.

Motivele sunt diverse. Unele femei nu pot alăpta din cauza unor probleme medicale, în timp ce altele întrerup mai devreme din cauza programului de lucru sau a lipsei sprijinului necesar.

În astfel de situații, formulele pentru sugari, de regulă pe bază de lapte de vacă, reprezintă alternativa recomandată pentru hrănirea copiilor în primul an de viață.

Cercetătorii cer studii suplimentare

Autorii atrag atenția că studiul este unul observațional și nu poate demonstra că alăptarea exclusivă previne apariția ADHD.

Rezultatele indică doar o asociere între durata alăptării și nivelul simptomelor observate ulterior, fiind necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mecanismele biologice implicate și rolul altor factori genetici sau de mediu.