foto FreshPlaza
Guvernul a aprobat, în ședința din 5 februarie 2026, o hotărâre privind acordarea unui sprijin financiar de urgență pentru sectorul pomicol, afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025. Măsura vizează compensarea pierderilor de producție înregistrate de plantațiile pomicole pe rod, în urma fenomenelor climatice nefavorabile din lunile aprilie-mai 2025.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
UPDATE
Actul normativ instituie o schemă de sprijin financiar sub formă de grant, destinată producătorilor agricoli ale căror culturi au fost afectate în proporție de minimum 30% și până la 100%. Sunt eligibili producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, care au depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cereri de plată pe suprafață pentru anul 2025, în termenul legal, pentru plantațiile pomicole pe rod.
Sprijinul se acordă pentru următoarele specii pomicole: prun, măr, păr, piersic și nectarin, cireș și vișin, cais și zarzăr, nuc, alun și migdal.
„După ce am solicitat oficial acest sprijin în Consiliul AgriFish încă din luna iunie a anului trecut, Comisia Europeană a confirmat importanța demersului României, alocându-ne 11,5 milioane de euro – a doua cea mai mare sumă din pachetul de urgență destinat celor șase state afectate. Prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi, transformăm acest demers în sprijin direct pentru pomicultori, oferind granturi de până la 2.000 euro/ha. Este datoria noastră să asigurăm fermierii că nu sunt singuri în fața capriciilor climatice și că au resursele necesare pentru a continua să producă pentru România”, a declarat ministrul Florin-Ionuț Barbu.
Cuantumul maxim al sprijinului financiar este de 10.180,6 lei/ha, echivalentul a 2.000 de euro/ha, suma urmând să fie acordată proporțional cu gradul de afectare a culturilor. Cererile se depun la centrele județene sau locale ale APIA, respectiv la centrul APIA din municipiul București, în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a hotărârii.
Plățile către beneficiari vor fi efectuate până la 30 aprilie 2026. Schema are un buget total de 58.538.450 lei, echivalentul a 11,5 milioane de euro, finanțarea fiind asigurată din Fondul European de Garantare Agricolă, sub formă de finanțare externă nerambursabilă.
Potrivit Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, măsura face parte dintr-un set mai larg de intervenții menite să atenueze efectele fenomenelor climatice extreme asupra producției agricole și să asigure continuitatea activităților în sectorul pomicol.
ȘTIRE INIȚIALĂ
Guvernul va aproba, în şedinţa de joi, un proiect de hotărâre privind acordarea unui sprijin financiar de urgenţă în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de îngheţul târziu din primăvara anului 2025, transmite Agerpres.
Comisia Europeană a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2061 din 10 octombrie 2025 de stabilire a unui sprijin financiar de urgenţă pentru sectoarele agricole afectate de fenomene climatice nefavorabile din Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia şi România, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, denumit în continuare Regulament. Prin acest Regulament de punere în aplicare, se pune la dispoziţia Bulgariei, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Poloniei şi României un ajutor din partea Uniunii în valoare totală de 49.800.000 de euro, în vederea acordării unui sprijin excepţional fermierilor. Cheltuielile Uniunii suportate în conformitate cu Regulamentul, nu depăşesc un cuantum total de 11.500.000 EUR pentru România”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Măsurile prin care se acordă acest sprijin excepţional ţin seama de pierderile economice suportate de fermierii afectaţi şi garantează că plăţile efectuate nu provoacă nicio denaturare a pieţei sau a concurenţei, se mai spune în document.
Totodată, în şedinţa de guvern va fi aprobat şi un proiect de lege privind protecţia împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acţiuni de mobilizare publică.
“Proiectul de lege urmăreşte transpunerea în dreptul naţional a prevederilor Directivei (UE) 2024/1069, care instituie standarde minime, aplicabile cauzelor civile cu implicaţii transfrontaliere, precum şi extinderea acestora la cauzele interne, conform Recomandării (UE) 2022/758 a Comisiei Europene. Astfel, domeniul de aplicare al proiectului de lege este mai cuprinzător decât cel al Directivei, garanţiile procedurale împotriva acţiunilor SLAPP fiind acordate în toate cauzele civile, cu sau fără implicaţii transfrontaliere. Proiectul defineşte cauzele interne, ca fiind cauzele în care părţile au domiciliul pe teritoriul României şi toate celelalte elemente relevante în cauză se află în România, toate celelalte cauze fiind considerate cauze transfrontaliere”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Printr-un memorandum, se va aproba negocierea şi semnarea “Protocolului de modificare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind aspectele tehnice, financiare, juridice şi organizatorice referitoare la construirea, exploatarea, întreţinerea şi repararea podului rutier de frontieră între cele două state, peste râul Prut, între localităţile Ungheni (România) – Ungheni (Republica Moldova), semnat la Chişinău la 11 februarie 2022”.
Un alt memorandum supus aprobării în Guvern vizează aprobarea majorării numărului de persoane din cadrul Ministerului Culturii care se deplasează la târgurile internaţionale de carte, în anul 2026, conform articolului IV alineat (4) din OUG nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative. În document se propune “majorarea numărului de persoane care pot face parte din delegaţiile la târgurile internaţionale de carte, în anul 2026, unde standul naţional este organizat de către Ministerul Culturii, la maximum cinci delegaţi (consilieri de specialitate) şi un conducător auto”.
Nu în ultimul rând, în şedinţa Executivului urmează să fie dezbătut, în primă lectură, şi pachetul de măsuri de relansare economică, potrivit unui anunţ al premierului Ilie Bolojan.
“Pachetul de relansare economică – mâine va fi prezentat într-o primă lectură în şedinţa de Guvern, iar după şedinţă va fi prezentat în faţa dumneavoastră de către domnul ministru Nazare (ministrul Finanţelor – n.r.), în aşa fel încât să aveţi elementele acestui pachet, urmând să fie pus în transparenţă decizională, iar vineri va avea loc un Consiliu Tripartit în care va fi prezentat partenerilor sociali”, a declarat premierul Ilie Bolojan, miercuri seară, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. AGERPRES / (AS – redactor: Daniel Florea, editor: Marius Frăţilă)
