ANALIZĂ | Românii mănâncă tot mai multe paste, dar aproape jumătate vin din import / Producția românească stă pe loc de cinci ani, în timp ce pe raft se impun mărcile italienești. Șeful ROMPAN: „Vom câștiga această luptă din piață cu importurile”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Pe 25 octombrie, lumea sărbătorește Ziua Mondială a Pastelor, iar consumul de paste din România arată că aproape jumătate din cantitatea consumată aici vine din import. Românii mănâncă tot mai mult, însă datele Eurostat arată o producție locală care a rămas la același nivel în ultimii cinci ani.

Fabricile din România produc în jur de 44.000 de tone pe an, aproape cât în 2020, potrivit statisticilor europene de producție. În același interval, importurile au crescut cu peste 40%, iar diferența dintre ce cumpărăm și ce vindem a ajuns la aproape 80 de milioane de euro, dublu față de acum cinci ani.

Fabricile de paste, o moștenire grea

Explicația începe acum trei decenii, deși primele fabrici de paste din Țara Românească apăruseră cu mult înainte. Aurel Popescu, președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase (ROMPAN), descrie punctul de plecare: „După Revoluție, moștenirea noastră a fost de fabrici de paste făinoase cu utilaje și tehnologie foarte învechite. Se fabricau pastele făinoase numai din făină de grâu moale”. De atunci, industria a investit în linii noi, cu un scop precis: „Am lucrat în toți acești ani la modernizarea liniilor de paste făinoase de la firme producătoare de utilaje de top, în care să se realizeze paste făinoase din grâu moale apropiate de calitatea pastelor din grâu dur.”

Diferența ține de materia primă. Grâul dur are boabe tari și bogate în proteine, iar grișul din el dă paste care își păstrează forma la fierbere. Italia impune prin lege, din 1967, ca orice pachet de paste uscate produs acolo să conțină numai griș de grâu dur. Cultura de grâu dur câștigă teren și în România, unde vânzările au crescut spectaculos, iar Popescu descrie un progres lent: „Grâul dur se cultivă pe suprafețe din ce în ce mai mari, și el are destinație de morărit, iar diferența se aduce din import, sub forma ori de grâu, ori de făină. În prezent, fabricile din România produc peste 30% din pastele făinoase din grâu dur, diferența fiind realizată din grâu moale.”

Italia domină importul și raftul de paste

Italia trimite aproape o treime din importurile de paste ale României, iar restul vine mai ales din Ungaria, Germania și Grecia. Dependența devine vizibilă în episoade precum protestele transportatorilor italieni, care au oprit recent fabrica Rummo. Ungaria oferă și comparația cea mai dureroasă: cu o populație de două ori mai mică, produce de trei ori mai multe paste decât România.

Raftul spune aceeași poveste. La Auchan, peste jumătate din produsele din categoria de paste făinoase vin din Italia, iar un singur producător italian, Pastificio Di Bari, are mai multe produse decât toate mărcile românești la un loc. La Carrefour și Mega Image, mărcile românești ocupă între un sfert și o treime din sortiment, aproape la egalitate cu cele italienești, iar Băneasa rămâne singura marcă românească prezentă peste tot. Numărătoarea, făcută pe site-urile magazinelor pe 20 octombrie, include și cușcuș sau tăiței asiatici, deci arată diversitatea raftului, iar vânzările pot arăta altfel.

Adaosul comercial la paste românești

Popescu aduce în discuție și rolul supermarketurilor. Potrivit lui, lanțurile aplicau adaosuri de peste 50% la produsele românești și adaosuri mult mai mici la cele din import: „În toată această perioadă, pastele făinoase din Italia […] și-au făcut prezența tot mai intens pe rafturile magazinelor. […] Astfel, pastele făinoase din import aveau prețuri apropiate de prețurile pastelor românești și implicit consumatorul să fie tentat să cumpere un produs din import.”

Al doilea factor ține de portofelul cumpărătorului, care a slăbit considerabil în ultimul timp: „Eu cred că analiza, nu numai la paste făinoase, trebuie făcută neapărat și ținând cont de puterea de cumpărare și dacă această creștere va continua, noi, producătorii de paste făinoase, vom aduce pe rafturile magazinelor tot mai multe paste făinoase din grâu dur din producția internă.”

Ce urmează pentru industria de paste

Românii pun totuși tot mai des paste în farfurie. Estimările variază de la aproximativ 3,5 kilograme pe cap de locuitor, calculate din datele Eurostat pentru paste uscate, până la 4,8 kilograme, cifra unui studiu de piață recent invocat de Popescu. În 2011, Organizația Internațională a Pastelor înregistra 2,7 kilograme, în timp ce Ungaria ajungea deja la 7,5.

Producătorii mizează acum pe linii noi, pe mai mult grâu dur cultivat acasă și pe o revenire a puterii de cumpărare. Președintele ROMPAN privește confruntarea cu optimism: „Pe măsură ce cresc suprafețele însămânțate cu grâu dur, va crește și producția românească de paste făinoase din grâu dur. […] Vom câștiga această luptă din piață cu importurile, pentru că avem instalații noi, cu ultima tehnologie, materie primă bună și specialiști foarte buni.” Testul acestei promisiuni se va vedea la raft, în fiecare pachet de spaghete ales între o etichetă românească și una italienească.