Sursa foto: Picryl.com
Un nou sondaj realizat de Ipsos la cererea CropLife Europe scoate la iveală o realitate îngrijorătoare pentru viitorul agriculturii europene: unul din cinci fermieri intenționează să renunțe la activitate în următorii cinci ani, în timp ce 5% vor să o facă chiar în următorul an. Studiul, derulat în nouă state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, evidențiază un climat de nemulțumire generalizată și o lipsă acută de sprijin din partea autorităților, conform unui comunicat transmis de Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Nemulțumirea persistă, la un an de la proteste
Deși aproape jumătate dintre fermierii europeni au participat la protestele din perioada 2023–2024, 91% dintre aceștia spun că nu au văzut nicio reacție concretă din partea autorităților, nici la nivel național, nici european. Aceștia reclamă lipsa schimbărilor reale în politicile agricole, lipsa compensațiilor financiare și menținerea unor reguli complicate care le îngreunează activitatea.
„Fermierii și-au exprimat clar nemulțumirile. A venit momentul să acționăm împreună. Prin eliminarea decalajelor tehnologice și asigurarea unei remunerări echitabile, Uniunea Europeană poate sprijini fermierii în construirea unui viitor agricol durabil, competitiv și rezilient în fiecare stat membru”, a declarat Olivier de Matos, Director General al CropLife Europe.
Situația din România: 22% dintre fermierii români intenționează să renunțe la agricultură în următorii cinci ani
Sondajul evidențiază că 22% dintre fermierii români intenționează să renunțe la agricultură în următorii cinci ani, în principal din cauza presiunii economice, în timp ce 44% invocă constrângerile de mediu, precum lipsa apei. În plus, 47% dintre fermierii români declară că iau în calcul participarea la noi proteste.
Printre problemele principale semnalate de agricultorii români se numără:
-
Creșterea costurilor de producție, în special la inputuri agricole;
-
Prețurile de vânzare prea mici, care nu acoperă cheltuielile;
-
Impactul condițiilor climatice extreme, care afectează tot mai des recoltele.
În ciuda acestor provocări, rata de adopție a tehnologiilor moderne rămâne modestă în România. Doar 20–30% dintre fermieri folosesc instrumente digitale sau imagini satelitare, iar utilizarea dronelor sau a roboților este încă foarte redusă. Cu toate acestea, România se remarcă prin cel mai ridicat nivel de deschidere față de noile tehnici genomice, 49% dintre fermieri declarând că le-ar adopta dacă ar avea acces la ele.
Concluziile sondajului european: fermierii cer simplificarea birocrației și acces la inovație
La nivel european, sondajul evidențiază mai multe cerințe clare din partea fermierilor:
-
69% afirmă că veniturile actuale nu le permit să-și mențină afacerea;
-
Reducerea poverii birocratice este considerată prioritatea numărul unu;
-
Accesul la biopesticide, biotehnologie și agricultură de precizie este esențial pentru sustenabilitatea pe termen lung;
-
Distribuția echitabilă a profiturilor în lanțul agroalimentar este vitală pentru motivarea fermierilor să continue.
Sondajul a fost realizat în Franța, Germania, Spania, Italia, Polonia, România, Olanda, Irlanda și Belgia și reflectă opiniile a mii de fermieri europeni. În România, datele au fost susținute și promovate de Asociația Industriei de Protecția Plantelor (AIPROM), care pledează pentru utilizarea responsabilă a produselor fitosanitare și integrarea agriculturii românești în standardele europene și internaționale.
