Județul Dâmbovița, pe primul loc în România la producția de legume, fructe și ouă/ Fermierii din Lungulețu refuză apa gratuită pentru irigații, după ce anul trecut au protestat în stradă

Județul Dâmbovița își consolidează statutul de lider în agricultura românească, reușind performanța de a ocupa prima poziție la nivel național în trei sectoare cheie, conform raportului prezentat de Gabriela Neamțu, directorul Direcției Județene de Statistică.

Recorduri în sectorul vegetal

Statistica oficială plasează Dâmbovița în vârful ierarhiei agricole a țării:

Legume: Județul furnizează 8,6% din producția națională, însumând peste 180.000 de tone.

Fructe: O contribuție de 9,9% la totalul pe țară, cu o recoltă de 134.000 de tone.

Cartofi: O producție de peste 90.000 de tone, reprezentând 8,6% din piața internă.

Dâmbovița domină și piața avicolă, fiind județul cu cea mai mare producție de ouă din România: 256 de milioane de bucăți.

Producție de top, dar valoare în scădere

În ciuda reușitelor raportate, contribuția agriculturii la economia județeană nu este pe cai mari. Agricultura a generat în 2025 o valoare adăugată brută de peste 2,7 miliarde de lei (reprezentând 5,6% din PIB-ul județean), însă cifra marchează o scădere reală de 13,5% față de anul anterior.

Această scădere a fost cauzată în principal de contracția producției vegetale cu aproape 20%, compensată parțial de o ușoară creștere (+5,9%) în sectorul animal.

O scădere istorică a numărului de bovine

În timp ce producția de legume este pe val, sectorul creșterii animalelor traversează o perioadă mai puțin fastă. Directorul executiv al DJS Dâmbovița a atras atenția asupra scăderii drastice a efectivelor de animale față de deceniile trecute.

Bovine: De la 156.000 de capete în urmă cu 30 de ani, județul a mai rămas cu doar 18.500.

Alte efective: 38.000 de porcine și 76.000 de ovine și caprine.

Această realitate plasează județul pe un modest loc 19 la nivel național în ceea ce privește producția totală de carne.

Structura terenului agricol

Din cele 243.000 de hectare de teren agricol ale județului, marea majoritate (70,6%) este teren arabil, ceea ce explică orientarea masivă către culturile vegetale. Livezile și viile ocupă aproape 5% din suprafață, restul fiind completat de pășuni și fânețe.

Fermierii din Lungulețu cer apă gratuită, dar refuză să semneze contracte

Autoritățile din Dâmbovița se confruntă cu o situație neașteptată în comuna Lungulețu, celebrul bazin legumicol al țării. Deși au la dispoziție apă gratuită pentru culturi, legumicultorii refuză să semneze contractele cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), documente necesare pentru ca instituția să poată elibera debitul optim din baraje.

De la proteste la refuz

Situația actuală este cu atât mai surprinzătoare cu cât, în vara anului trecut, fermierii din Lungulețu au ieșit în stradă, revoltați de amenzile primite pentru folosirea motopompelor pe râul Dâmbovița. În urma acelor tensiuni, la care a participat și ministrul Agriculturii, s-a ajuns la soluția actuală: furnizarea apei în mod gratuit prin canalele de irigații.

Totuși, rezultatele de pe teren sunt sub așteptări. Din cele 23.000 de hectare pregătite de ANIF Dâmbovița pentru anul 2026, s-au încheiat contracte pentru doar 5.505 hectare. „Cea mai mare problemă o avem cu fermierii din Lungulețu, care nu vor să încheie contracte, deși vor apă pe canal”, a declarat Alexandru Ion, directorul ANIF Dâmbovița, în cadrul Colegiului Prefectural.

De ce este nevoie de un contract dacă apa e gratis

Prefectul Marian Tănase (care între timp a demisionat din funcție) a subliniat că aceste contracte nu implică costuri pentru fermieri, ci reprezintă, în esență, o declarație de necesar. Aceste date sunt vitale pentru gestionarea barajelor, care au și rol de reglare a resurselor de apă.

Fără o evidență clară a consumului, autoritățile riscă să golească barajele sau să afecteze alimentarea cu apă potabilă a Capitalei. „În amonte toată lumea trăgea apă fără control, iar la priza de apă pentru București nu mai ajungea debitul necesar. Barajele nu pot da drumul la apă la întâmplare; trebuie să știm ce necesar există pentru a nu rămâne fără resurse”, a explicat prefectul.

Autoritățile reiau informările

Vizibil surprins de refuzul legumicultorilor, prefectul a cerut o mobilizare urgentă a Direcției Agricole și a primăriei locale. Săptămâna viitoare vor fi trimise noi notificări scrise către toți primarii din localitățile tranzitate de canalele de irigații.

„Mi se pare incredibil! După tot ce s-a întâmplat anul trecut, astăzi să vorbim de apă gratuită și acolo să nu se miște nimic. Vom documenta acest refuz, dar trebuie să le prezentăm din nou oamenilor această posibilitate legală și gratuită de a-și salva culturile”, a spus fostul prefect.