ANALIZĂ | Viziunea Comisiei Europene pentru agricultură și alimentație: Provocări, strategii și controverse / „Practicile în care fermierii sunt forțați în mod sistematic să vândă sub costurile de producție nu vor fi tolerate”

Ambiția este punctul de pornire al oricărei deveniri, al oricărei reușite. Provocările erei moderne au stimulat luarea unor decizii și alcătuirea unor strategii care, uneori, s-au dovedit a fi un pic prea ambițioase pentru posibilitățile actuale. În general, inițiativele Comisiei Europene, fie ele de mare sau mică amploare, au parte de reacții contradictorii.

Este viziunea asupra agriculturii și alimentației altfel?

Într-o oarecare măsură, am putea spune că da. Asta și pentru că a apărut ca răspuns la îngrijorările actorilor din mediul agricol față de presiunea continuă pe care o au de înfruntat, pe de o parte datorită standardelor de calitate, pe de altă parte datorită restricționării unor proceduri agricole, fapt ce a dus la creșterea semnificativă a costurilor de producție. La acestea se adaugă și concurența produselor agro-alimentare venite din afara spațiului european, care, nefiind atât de strict reglementate și beneficiind de sprijin substanțial din partea statelor respective, au un preț de producție semnificativ mai redus.

Confruntându-se cu luări de poziție din ce în ce mai ferme, mergând până la proteste de stradă, Comisia Europeană a decis să vină în întâmpinarea temerilor producătorilor agricoli. Așa se face că, la începutul acestui an, Christophe Hansen, comisar pe probleme de agricultură și alimentație, prezenta un nou document-ghid intitulat Viziune asupra agriculturii și alimentației.

Ce aduce nou această viziune?

Această nouă strategie se concentrează mai mult pe nevoile fermierilor și pe securitatea alimentară a Europei. Obiectivele acestei noi strategii sunt, ca de obicei, generoase:

• recunoașterea sectoarelor agricole și alimentare ca fiind strategice
• punerea accentului pe competitivitatea și atractivitatea acestui sector
• asigurarea, pe termen lung, a creșterii, inovării și a beneficiilor sociale celor care se dedică acestui domeniu.

Documentul pleacă de la asumarea unei realități confirmate de cifre. În ciuda faptului că, numai în 2022, agricultura a generat în UE o valoare adăugată de 900 de miliarde de euro și că sectorul oferă aproximativ 30 de milioane de locuri de muncă, numai 12% dintre fermierii Uniunii au sub 40 de ani. În declarația de presă care a însoțit lansarea strategiei, comisarul Hansen menționa:

„Este important să ne asigurăm suveranitatea alimentară în fața riscurilor și vulnerabilităților. Viitorul Europei depinde de asta”.

În comunicarea către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor se face vorbire despre un mod de lucru nou, bazat pe încredere și dialog:

„Experiența arată că anumite subiecte legate de alimentație și agricultură pot fi foarte polarizante și că este mai probabil ca un consens societal să rezulte din abordări favorabile incluziunii. Prin urmare, esența acestei viziuni este un nou mod de lucru – consolidarea încrederii și a dialogului în întregul sistem agroalimentar, în UE și la nivel mondial.

Primii pași au fost deja realizați prin intermediul Dialogului strategic și al setului său de recomandări convenit în unanimitate. Dar acest dialog trebuie să se desfășoare mai mult pe teren, cu o interacțiune susținută și mai eficace cu fermierii, cu operatorii din lanțul alimentar și cu societatea civilă de la nivel local și regional din întreaga Europă, ascultând preocupările și ideile acestora. În același timp, mecanismele existente de promovare a dialogului și a cooperării cu părțile interesate la nivelul UE, cum ar fi actualele grupuri de dialog civil, vor trebui revizuite pentru a garanta o participare mai semnificativă și mai eficace la elaborarea politicilor viitoare. Noul Comitet European pentru Agricultură și Sectorul Alimentar va sprijini Comisia în elaborarea de politici favorabile incluziunii, oferind consiliere strategică și promovând o nouă cultură a dialogului între diferiții actori din lanțul agroalimentar. În plus, Rețeaua PAC a UE va continua să faciliteze schimburile între toți actorii relevanți, iar dialogurile anuale privind politica pentru tineret vor permite includerea semnificativă a tinerilor cetățeni și fermieri în discuțiile politice.

În cele din urmă, Comisia va continua să mențină un dialog permanent cu toate celelalte instituții și organisme ale UE, în special cu Parlamentul European și Consiliul UE, cu Comitetul Regiunilor și cu Comitetul Economic și Social European, precum și cu principalele organizații și parteneri internaționali. Pentru a asigura monitorizarea eficace a punerii în aplicare a prezentei viziuni, Comisia va raporta periodic tuturor instituțiilor UE cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare cu succes a diferitelor inițiative”.

În documentul amintit se mai face vorbire și despre crearea condițiilor pentru un lanț alimentar corect și echitabil. Este recunoscută necesitatea îmbunătățirii situației sociale și economice a lucrătorilor din domeniul agricol:

„O condiție prealabilă în acest sens este corectarea dezechilibrelor actuale din lanțul alimentar, în care o distribuție inechitabilă a veniturilor, a riscurilor și a costurilor afectează adesea în mod disproporționat producătorii primari. Practicile în care fermierii sunt forțați în mod sistematic să vândă sub costurile de producție nu vor fi tolerate. (…)

Ca parte a evaluării normelor actuale, practicile comerciale neloiale vor fi investigate în continuare, împreună cu o revizuire a reglementărilor naționale, astfel cum se recomandă în Dialogul strategic. Pe această bază, Comisia va propune inițiative suplimentare, în special revizuirea Directivei privind practicile comerciale neloiale pentru a aborda principiul conform căruia fermierii nu ar trebui să fie obligați să își vândă în mod sistematic produsele sub costurile de producție, precum și revizuirea Regulamentului OCP în contextul propunerilor privind PAC post-2027. (…)

În plus, un element-cheie pentru stimularea încrederii și a echității este transparența cu privire la modul în care sunt formate și partajate costurile și marjele în cadrul lanțului alimentar. Comisia va spori și mai mult transparența de-a lungul lanțului alimentar, inclusiv prin intermediul noului Observator al lanțului agroalimentar al UE (AFCO), care va elabora și va publica indicatori referitori la formarea prețurilor în lanțul alimentar pentru a orienta acțiunile viitoare”.

De asemenea, Comisia își propune o distribuire mai echitabilă a ajutoarelor pentru producători și o recompensare mai substanțială a aplicării unor tehnologii inovatoare care să respecte standardele europene pentru calitate și mediu înconjurător.

Și cu această ocazie, este reiterat dezideratul de a controla strict, din punctul de vedere al standardelor europene, mărfurile agro-alimentare importate în Uniune și încheierea de acorduri comerciale care să ajute la promovarea produselor din UE către destinațiile externe, pentru a asigura condiții echitabile de competitivitate.

De remarcat că această nouă viziune nu aduce cu sine o relaxare în ceea ce privește cumulul de norme pentru reducerea emisiilor de gaze de seră prevăzut de Green Deal:

„Comisia se așteaptă ca agricultura să realizeze reducerea emisiilor în conformitate cu obiectivul climatic al UE pentru 2030. Pe această bază, Comisia va analiza diferite modalități pentru contribuția sectorului agricol la obiectivul climatic al UE pentru 2040, ținând seama de particularitățile sectorului și punând accentul pe competitivitatea acestuia, pe necesitatea de a asigura securitatea alimentară și de a consolida bioeconomia, în dialog cu sectorul și cu statele membre. Această abordare se va reflecta în revizuirea legislației relevante care reglementează emisiile și absorbțiile de GES din agricultură și din sectorul exploatării terenurilor, schimbării destinației terenurilor și silviculturii”.

Alte propuneri vizează verificarea și modificarea cadrului legislativ național și european care să permită aplicarea măsurilor, sprijin pentru utilizarea de tehnologii moderne, inclusiv a inteligenței artificiale în agricultură, reducerea birocrației în implementarea programelor de modernizare și sprijin.

Toate acestea până în 2040.

Care sunt criticile aduse viziunii?

Ne îndreptăm atenția către comunicatul emis de una dintre vocile cele mai pregnante din agricultura europeană: COPA-COGECA.
Pentru cine nu știe, COPA-COGECA este uniunea dintre două cele mai reprezentative grupuri profesionale din agricultura europeană, Comitetul Organizațiilor Profesioniștilor din Agricultură și Confederația Generală a Cooperativelor Agricole, care funcționează în Bruxelles din 1962 și a cărei activitate se concentrează asupra Politicii Agricole Comune și a altor politici și strategii care vizează activitatea fermierilor și cooperativelor agricole, cum ar fi sănătatea alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor.

În comunicatul privind această nouă strategie, organismul amintit recunoaște și apreciază schimbarea abordării privind problemele agriculturii:

„Abordarea comisarului Hansen repoziționează pe bună dreptate agricultura ca un activ strategic cheie și un pilon al suveranității europene. Fermierii sunt, de asemenea, recunoscuți ca antreprenori și inovatori care joacă un rol crucial în abordarea provocărilor climatice, protejarea mediului și contribuția la societate în ansamblu. De asemenea, Comisia a diagnosticat corect fragilitățile demografice și economice ale sectorului, aducând înapoi în prim-plan problemele legate de venitul agricol, competitivitatea, inovația și reînnoirea generațională”.

De asemenea, sunt apreciate dezideratele privind alinierea standardelor produselor importate la cele autohtone, în special în ceea ce privește produsele de protecție a plantelor și bunăstarea animalelor, sau cel legat de aplicare principiului „fără interdicții fără alternative viabile” pentru produsele de protecție a plantelor, cât și necesitatea unei abordări reînnoite față de sectorul zootehnic.

Cu toate acestea, reprezentanții COPA COGECA consideră că această nouă strategie omite unul dintre cele mai importante aspecte: finanțarea PAC în următorul cadru financiar multianual (CFM).

„COPA-COGECA a avertizat asupra pericolelor fuziunii fondurilor și stabilirii unor planuri bugetare naționale unice. Cu toate acestea, viziunea nu menționează bugetul PAC și trimiterile la cel de-al doilea pilon și finanțarea acestuia sunt pur și simplu absente din versiunea finală a comunicării. Complementaritatea dintre FEGA care oferă sprijin și FEADR care facilitează măsurile și investițiile multianuale este crucială pentru sector și trebuie menținută. Să fim clari: ambițiile și propunerile vor fi puțin fără o PAC robustă. Unul care sprijină fermierii activi și este susținut de un buget sporit în CFM post-2027”.

Potrivit acestora este imperios necesară includerea de corecții automate pentru inflație și responsabilitățile tot mai mari care le revin agriculturii, altfel existând riscul ca această strategie să rămână doar la nivelul de deziderat.

„Ceea ce avem nevoie acum este mai mult decât o schimbare a retoricii. Trebuie să reconstruim încrederea prin acțiuni concrete și coerență în toate aceste propuneri, inclusiv în cele din afara cadrului PAC. În timp ce viziunea este un pas înainte, „factorii” necesari pentru a o aduce la viață rămân nedefiniți” se menționează în comunicat.