Colaj foto
Uleiul de palmier este extras din fructele palmierului de ulei (Elaeis guineensis), o plantă tropicală cultivată în principal în Indonezia și Malaezia (aproximativ 85% din producția globală).
Tipuri de ulei de palmier:
- Ulei de palmier brut – are o culoare roșiatică și este mai puțin procesat.
- Ulei de palmier rafinat – folosit în industria alimentară.
- Ulei de palmier fracționat – utilizat în margarină, ciocolată, produse de patiserie.
- Ulei de palmier hidrogenat – conține grăsimi trans dăunătoare sănătății.
1. Impact negativ asupra mediului
- Defrișări masive – Cultivarea intensivă a palmierilor de ulei duce la tăierea pădurilor tropicale, distrugând habitatele speciilor protejate (ex. orangutanii din Borneo).
- Pierderi de biodiversitate – Pădurile tropicale sunt înlocuite cu monoculturi, afectând ecosistemele.
- Emisii de CO₂ – Defrișările contribuie la schimbările climatice.
2. Probleme de sănătate
- Conținut ridicat de grăsimi saturate – Aproximativ 50% din uleiul de palmier este grăsime saturată, ceea ce poate crește riscul de boli cardiovasculare dacă este consumat în exces. Știm cu toții lecțiile de la produsele animale bogate în grăsimi saturate. Este cam aceeași situație și aici. Știm că acest tip de ulei, întocmai unturii, este solid la temperatura camerei.
- Produse toxice la rafinare – Procesul de rafinare generează esteri de acizi grași și glicidil (GE), care sunt posibil cancerigeni.
- Este folosit în produse ultraprocesate – Biscuiți, margarină, fast-food, produse de patiserie, unde contribuie la o dietă dezechilibrată. Practic, nu musai uleiul este de vină aici, ci întregul produs rezultat, care este hipercaloric, dar sărac în nutrienți, contribuind la obezitate și malnutriție.
Avem alternative pentru uleiul de palmier?
Sigur că da.
- Uleiul de cocos – Dacă vreți să îl utilizați în patiserie. Atenție la frecvența consumului, întrucât și acesta este bogat în grăsimi saturate, dar nu este la fel de procesat ca cel de palmier.
- Uleiul de măsline – Bun în salate și mâncăruri, după ce le luați de pe foc.
- Uleiul de floarea-soarelui – Este accesibil ca preț și are un conținut mult mai scăzut de grăsimi saturate.
Atenție la produsele de patiserie, la foietaje, pufuleți. Uitați-vă pe etichetă! Din păcate, chiar și produsele mai scumpe au acest ingredient în compoziție.
Uleiul de palmier face ca făinoasele să aibă acel gust irezistibil, de parcă ți se topesc în gură. Nu fiți supărați pe voi când mai gătiți acasă câte ceva și nu vă ies ca cele de cumpărat. Cu siguranță, diferența nu este dată de fiecare dată de talentul vostru în bucătărie.
Poate oamenii ar trebui să fie educați în privința grăsimilor saturate. Chiar si in articol se zice că are grăsimi saturate si este bine să nu il consumăm in exces! Dar ce înseamnă exces? Pai lipidologii au ajuns la concluzia ca maxim un 5-8% din caloriile zilnice ar trebui să provină din grăsimi saturate ca sa nu ne facă un rau suplimentar. Deci mănânci 2000 calorii, 100 trebuie să provină din grăsimi saturate, deci 11g pe zi!
Dacă mâncăm carne de porc 100g am adus deja 6g din alea 11. Dacă mâncăm un iaurt cu 1.5% grasime mai aducem 2 g. Chiar si uleiul de măsline are 14% grăsimi saturate, deci din restul alimentelor ne-animale mai vin minim 3 g pe zi! Deci nu avem loc de “putin” ulei de cocos, de palmier, de șuncă, etc!
Și mai este si aspectul surplusului caloric. Dacă nu suntem pe un ușor deficit caloric sau pe un echilibru caloric perfect, excesul de calorii, chiar dacă mâncăm produse cu 0 g grăsimi saturate, este transformat in grăsimi saturate și depozitat, deci putem creste grăsimile saturate și colesterolul doar crăpând in noi mâncare sănătoasă in exces!!!