Reciclarea urinei umane, o soluție inovatoare pentru agricultura sustenabilă / Locuitorii din Vormont donează 45.400 de litri de urină, pe an, pentru a fi pasteurizată! / Urina umană este o sursă excelentă de azot, fosfor și potasiu, nutrienți esențiali pentru dezvoltarea plantelor

Urina umană era folosită ca îngrășământ în Roma antică și China și nimeni nu strâmba din nas.

Azi, când agricultura se confruntă cu provocări tot mai mari legate de schimbările climatice și resursele limitate, se pare că oamenii de știință au redescoperit beneficiile urinei umane și importanța reciclării acesteia, iar peecycling-ul devine o soluție inovatoare pentru fertilizarea culturilor.

Conceptul de peecycling, derivat din cuvintele „pee” (urină) și „recycling” (reciclare), presupune colectarea și reutilizarea urinei umane ca îngrășământ natural. Dar ce avantaje oferă această practică și cum a fost ea integrată în sistemele agricole moderne? Există deja mai multe exemple de proiecte de success.

Beneficiile peecycling-ului

 Beneficiile peecycling-ului nu mai pot fi neglijate astăzi, motiv pentru care tot mai mulți fermieri apelează la această soluție, care are următoarele avantaje:

• Îngrășământ bogat în nutrienți: Urina umană este o sursă excelentă de azot, fosfor și potasiu – nutrienți esențiali pentru dezvoltarea plantelor. În loc să se piardă în sistemele de canalizare, acești compuși pot hrăni solul și pot îmbunătăți producția agricolă.
• Reducerea poluării apelor: În multe țări, excesul de azot provenit din apele uzate contaminează râurile și lacurile. Utilizarea urinei în agricultură contribuie la diminuarea acestei poluări prin reducerea cantității de nutrienți care ajung în ecosistemele acvatice.
• Alternativă la îngrășămintele chimice: Peecycling-ul poate reduce dependența de îngrășămintele sintetice, contribuind la o agricultură mai ecologică și mai ieftină.

Suedia, Franța și Elveția au implementat proiecte de succes

Suedia: În Stockholm, un proiect pilot a colectat urina de la locuitori și a transformat-o în îngrășământ lichid pentru culturile de cereale. Rezultatele au arătat o creștere semnificativă a producției de grâu.

Franța: O fermă din Bretania a implementat un sistem de colectare a urinei pentru utilizare pe terenurile cultivate cu legume, reducând cu 30% costurile cu îngrășămintele chimice.

Elveția: Universitatea din Zurich a dezvoltat un proiect de reciclare a urinei în fertilizatori cu emisii reduse de amoniac, contribuind la o agricultură mai prietenoasă cu mediul.

Deși peecycling-ul are numeroase avantaje, există și obstacole care trebuie depășite, cum ar fi acceptarea publică, reglementările sanitare și infrastructura necesară colectării eficiente. Totuși, în contextul schimbărilor climatice și al nevoii de soluții sustenabile, această practică ar putea juca un rol important în viitorul agriculturii.

Cum se pasteurizează urina!

Betsy  Williams, din Vermont,  participă la Programul de recuperare a nutrienților din urină (UNRP), un program condus de Rich Earth Institute (REI), o organizație non-profit, cu sediul în Vermont. Ea și 250 dintre vecinii ei din județul Windham donează un total de 12.000 de galoane (45.400 de litri) de urină programului în fiecare an, pentru a fi reciclată.

Donațiile de pipi din Windham sunt colectate de un camion și conduse la un rezervor mare unde urina este pasteurizată, încălzindu-o la 80 de grade Celsius timp de 90 de secunde. Apoi este depozitat într-un rezervor pasteurizat, gata pentru a fi pulverizat pe terenurile agricole locale atunci când este momentul potrivit pentru fertilizarea culturilor.

Urina, între timp, este disponibilă gratuit – după cum spune Williams, pentru că “toată lumea face pipi. [Este] o resursă neexploatată”.

Nancy Love, profesor de inginerie civilă și de mediu la Universitatea din Michigan, care a colaborat cu echipa de la REI în ultimul deceniu, a descoperit că utilizarea urinei în loc de îngrășăminte sintetice standard reduce emisiile de gaze cu efect de seră și necesită aproximativ jumătate din cantitatea de apă. Într-adevăr, din 2012, UNRP estimează că a conservat peste 2,7 milioane de galoane (10,2 milioane de litri) de apă prin prevenirea spălării toaletelor.

Corpul uman creează o mulțime de nutrienți

„Am fost întotdeauna un gânditor sistemic, iar sistemul nostru [de apă] are ineficiențe”, spune Love. „Ceea ce facem astăzi este să ne diluăm urina, o punem într-o țeavă, o trimitem la o stație de epurare și apoi pompăm o grămadă de energie în ea, doar pentru a o trimite înapoi în mediu într-o formă reactivă”.

În cazul nutrienților urinei, destinația sa tipică sunt căile navigabile. Azotul și fosforul din urină sunt nu este îndepărtat complet din apele uzate, atunci când sunt tratate. Când acești nutrienți ajung în râuri și lacuri, sunt absorbiți de alge. Rezultatul poate duce la uciderea altor specii care trăiesc acolo.

„Corpul nostru creează o mulțime de nutrienți, iar în acest moment acești nutrienți nu numai că sunt irosiți, dar provoacă de fapt o mulțime de probleme și daune în aval”, spune Jamina Shupack, director executiv al REI, potrivit BBC.

Acești nutrienți sunt hrană pentru alge – dar și pentru culturi. „Oriunde pui azot, va ajuta plantele să crească. Deci, dacă este în apă, ajută algele să crească. Dar dacă este pe pământ, va ajuta plantele să crească”, explică Shupack. Din acest motiv, devierea urinei bogate în nutrienți de pe căile navigabile pe uscat poate preveni înflorirea algelor dăunătoare, ajutând în același timp fermierii să cultive alimente.

Umiditatea solului trebuie verificată, pentru a putea să aboarbă urina

Important este că echipa REI și fermierii cu care lucrează iau măsuri pentru a minimiza cantitatea de urină care se scurge de pe pământ și în căile navigabile. Aplicarea este atent cronometrată, astfel încât să se întâmple atunci când planta este cea mai capabilă să absoarbă nutrienții – de obicei în timpul etapei de creștere mai activă a plantei, când este mai mare decât un răsad, dar nu fructifică încă.

Umiditatea solului este, de asemenea, măsurată, pentru a vă asigura că urina lichidă va fi absorbită. În ciuda acestor eforturi, „asta nu înseamnă că nu va exista scurgere”, spune Shupack.

Chiar și așa, adaugă ea, peecycling reduce cantitatea totală de nutrienți care intră în căile navigabile, deoarece asigură că scurgerea de pe uscat este singura modalitate prin care excesul de nutrienți intră în râuri și lacuri. În sistem curent, îngrășămintele sintetice se scurg în căile navigabile, precum și urina care intră în râuri direct prin apele uzate.

Cercetările arată că urina poate dubla randamentul anumitor culturi

Dar extinderea acestei lucrări vine cu provocări. Shupack spune că în Vermont, cererea fermierilor pentru urină depășește oferta – dar extinderea colectării este dificilă. Reglementarea poate crea o barieră, spune ea. “De multe ori mergi la un regulator și îți spune: “Nu avem o formă pentru urină – singurul loc în care știu unde să pun urină este cu biosolide sau în tratarea apelor uzate”.

Pentru a depăși acest lucru, Shupack spune că REI s-a familiarizat cu limbajul detaliat al reglementărilor, astfel încât să poată identifica posibile căi și a colaborat cu organizațiile cu permise existente – cum ar fi transportoarele septice – pentru a aborda diferitele părți ale procesului și permisele necesare, într-un mod fragmentat.

REI are o relație bună cu autoritățile de reglementare din Vermont, spune Shupack, și are toate autorizațiile necesare pentru a funcționa – inclusiv unul pentru gestionarea inovatoare a apelor uzate la fața locului și un permis de transport al deșeurilor pentru transportul urinei.

Acum, organizația lucrează cu parteneri din Massachusetts și Michigan pentru a continua reglementarea. “Încercăm cu adevărat să împingem asta mai departe. Dar nu este întotdeauna ușor să actualizezi noile reglementări de mediu”, spune Shupack.

Una dintre cele mai mari provocări, adaugă ea, este că nu există nicio distincție legală între deșeurile umane care au fost separate la sursă și fluxurile combinate de ape uzate care vin adesea cu probleme mai mari de siguranță.

Există și alte limitări. Urina este grea și greu de transportat, iar camioanele o colectează și o mută să creeze emisii. În prezent, urina din Vermont este transportată local, nu mai mult de 10 mile (16 km). Dar extinderea programelor de peecycling ar putea implica mutarea urinei pe distanțe mai mari, așa că compania spin-off a REI a dezvoltat un sistem de concentrație de îngheț care concentrează urina de șase ori și este utilizat în prezent la Universitatea din Michigan.

În ciuda acestor mici dezavantaje, peecycling-ul reprezintă o oportunitate unică de valorificare a unei resurse neglijate, oferind atât avantaje economice, cât și beneficii ecologice. Prin implementarea corectă și conștientizarea publicului, această practică ar putea contribui la dezvoltarea unei agriculturi mai sustenabile și mai eficiente.