Programul național pentru irigații, finanțat de la bugetul de stat cu 1.500.000.000 de euro, prelungit până în 2027 / Guvernul acordă recunoașterea caracterului de utilitate publică mai multor amenajări de irigații, gestionate de organizații de fermieri

irigatii, bugetul de stat, fermieri, guvern foto: SRPA Spiru Haret

Epopeea reabilitării Sistemului Național de Irigații ( SNI ) continuă: guvernul a prelungit până la finalul anului 2027 perioada de implementare a Programului național de reabilitare și/sau înființare a infrastructurii principale de irigații și infrastructurii de desecare și drenaj.

Decizia a fost luată prin HG 81/2025, publicată în Monitorul Oficial, vineri, 7 martie, partea I, pag. 2-16. 

Documentul guvernamental modifică HG 793/2016 pentru aprobarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații din România și HG 988/2022 privind reacordarea recunoașterii caracterului de utilitate publică a unor amenajări de irigații sau a părților de amenajări de irigații.

Programul, pentru care a fost alocată inițial de la bugetul național o sumă de peste 1.000.000.000 de euro, trebuia finalizat în 2020, fiind în responsabilitatea guvernamentală a PSD și, apoi, a PNL. Obiectivele propuse nu au fost atinse. Programul este gestionat de Agenția Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare ( ANIF ), condusă în perioada 2014 – 2020 de Florin Barbu, actualul ministru al Agriculturii. Surse G4Food au precizat însă că alocările de fonduri au fost decise de tandemul Dragnea – Vâlcov. În 2017, au fost înființate prin lege peste 700 de posturi la ANIF. Ulterior, în 2022, guvernul condus de Nicolae Ciucă a alocat o sumă de 1.500.000.000 de euro pentru continuarea programului.

Statul ar fi trebuit să reabiliteze infrastructura principală de irigații ( de la sursa primară, Dunăre, râuri, lacuri, până la stațiile de punere sub presiune / SPP ) de unde apa este preluată de infrastructura secundară de irigații ( de la SPP până la culturile agricole ), gestionată de organizațiile de fermieri, numite OUAI / Organizații de Utilizatori de Apă pentru Irigații. 

(articolul continuă mai jos)

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:


OUAI au beneficiat de fonduri europene pentru a reabilita infrastructura secundară de irigații, schema de finanțare la nivel național fiind de câteva sute de milioane de euro ( măsura 125a din cadrul PNDR 2007-2013 și submăsura 4.3 din cadrul PNDR 2014-2020 ).

Prin noua hotărâre, Guvernul a actualizat realizările de până acum și a fixat noile investiții, care includ și Canalul Magistral Siret – Bărăgan, un obiectiv început în timpul regimului Ceaușescu și ulterior abandonat.

Prin investițiile care urmează să fie făcute până în 2027, din fondul de 1.500.000.000 de euro, aprobat de Guvernul Ciucă, ar trebui să fie acoperit un procent de 90% din suprafața destinată irigării și desecării, la nivel național.

Exploatarea amenajărilor supuse reabilitării va fi făcută în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, hidroenergetice, în funcție de regulamentele de exploatare și resursele de apă disponibile la momentul respectiv, silvice, de gestionare a căilor de comunicație, în acord cu interesele proprietarilor de terenuri, ținând seama de cerințele de protecție a mediului. 

Exploatarea amenajărilor supuse reabilitării va fi făcută astfel încât să fie prevenită folosirea ineficientă a apei, excesul de umiditate, eroziunea și poluarea solului și să se promoveze protecția mediului în conformitate cu standardele de mediu. 

Utilizarea resurselor de apă pentru irigații va tine cont de potențialul impact cantitativ asupra resurselor de apă. 

Exemplu de investiții stabilite din HG 81/2025:

”AMENAJAREA DE IRIGAȚII NĂMOLOASA MĂXINENI (BR, GL) Suprafața amenajată: 36.011 ha; 

Nr. OUAI înființate: 27; 

Obiectivele care se propun pentru reabilitare: 

7.1. AMENAJAREA DE IRIGAȚII NĂMOLOASA MĂXINENI, județul BR

Nr. OUAI înființate: 21;

Suprafața amenajată: 29.928 ha;

Stații de pompare de bază: SPA Nămoloasa, SPA Corbu Vechi;

Stații de repompare: SRPA I, SRPA II; 

  • Canale de aducțiune: CA Nămoloasa, CA Orezărie, CD 1, L = 40.478 m; 
  • Canale de distribuție: CD1-1, CD1-2, CD2, CD2-1, CD2-2, CD3, CD3-1, CD3-2, CD3-3, CD4, CD1, L = 54.425 m; 
  • Reabilitare construcții hidrotehnice: 89 buc. (37 buc. stăvilare, 50 buc. podețe, 1 buc. deversor, 1 buc. subtraversare).

7.2. AMENAJAREA DE IRIGAȚII NĂMOLOASA MĂXINENI, județul GL

-Suprafața amenajată: 6.083 ha; 

Nr. OUAI înființate: 6; 

Obiective care se propun pentru reabilitare: 

  • Canale de aducțiune: CA (canal antitanc); L = 10.160 ml; 
  • Canale de distribuție: CD1; CD 2; CD3; L = 10.775 m 
  • Reabilitare construcții hidrotehnice: 21 buc. (7 buc. stăvilare, 7 buc. podețe tubulare, 5 vane, 2 subtraversări).

În total, sunt 161 de amenajări pentru care a fost propusă acordarea/reacordarea caracterului de utilitate publică.

Potrivit Secretariatului General al Guvernului cu privire la asociații și fundații, o asociație, fundație sau federație poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:

  • activitatea acesteia se desfășoară în interes general sau al unor colectivități, după caz;
  • funcționează de cel puțin 3 ani și a realizat o parte din obiectivele stabilite, făcând dovada unei activități neîntrerupte prin acțiuni semnificative;
  • prezintă un raport de activitate din care să rezulte desfășurarea unei activități anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoțit de situațiile financiare anuale și de bugetele de venituri și cheltuieli pe ultimii 3 ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoașterea statutului de utilitate publică;
  • deține un patrimoniu, logistică, membri și personal angajat, corespunzător îndeplinirii scopului propus;
  • valoarea activului patrimonial pe fiecare dintre cei 3 ani anteriori în parte este cel puțin egală cu valoarea patrimoniului inițial/de 3 ori valoarea salariului brut pe țară garantat în plată;
  • face dovada existenței unor contracte de colaborare și parteneriate cu instituții publice sau asociații ori fundații din țară și din străinătate;
  • face dovada obținerii unor rezultate semnificative în ceea ce privește scopul propus sau prezintă scrisori de recomandare din partea unor autorități competente din țară sau din străinătate, care recomandă continuarea activității.

Recunoașterea unei asociații sau fundații ca fiind de utilitate publică se face prin hotărâre a Guvernului. În acest scop, asociația sau fundația interesată adresează o cerere Secretariatului General al Guvernului, care o înaintează, în termen de 15 zile, organului de specialitate al administrației publice centrale în a cărui sferă de competență își desfășoară activitatea. Cererea va fi însoțită, pe lângă dovada îndeplinirii condițiilor, de următoarele documente:

  1. copii de pe statutul asociației sau fundației;
  2. copie de pe dovada dobândirii personalității juridice;
  3. dovada privind bonitatea asociației sau fundației, emisă de banca la care are deschis contul;
  4. copie de pe dovada privind situația juridică a sediului asociației sau fundației;
  5. datele de identificare ale persoanelor fizice: numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate, respectiv denumirea, sediul și codul de identificare fiscală a persoanelor juridice, cu care asociația sau fundația colaborează în mod frecvent în vederea realizării obiectului său de activitate pentru care aceasta solicită recunoașterea statutului de utilitate publică;
  6. situațiile financiare anuale și bugetele de venituri și cheltuieli pe ultimii 3 ani de activitate;
  7. lista persoanelor angajate și copii de pe contractele de muncă ale angajaților;
  8. copii de pe convențiile de colaborare, calificări, scrisori de recomandare și altele asemenea.

Potrivit Ordonanței 26 / 2000, recunoaşterea utilităţii publice conferă asociaţiei sau fundaţiei următoarele drepturi şi obligaţii:

a) dreptul de a i se concesiona servicii publice fără caracter comercial, în condiţiile legii;

b) dreptul preferenţial la resurse provenite din bugetul de stat şi din bugetele locale;

c) dreptul de a menţiona în toate documentele pe care le întocmeşte că asociaţia sau fundaţia este recunoscută ca fiind de utilitate publică;

d) obligaţia de a menţine cel puţin nivelul activităţii şi performanţele care au determinat recunoaşterea;

e) obligaţia de a comunica autorităţii administrative competente orice modificări ale actului constitutiv şi ale statutului, precum şi rapoartele de activitate şi bilanţurile anuale; autoritatea administrativă are obligaţia să asigure consultarea acestor documente de către orice persoană interesată. 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *