foto: Pexels.com/David Bartus
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a răspuns Comisiei Europene, în urma unui audit european privind autorizarea și controlul pesticidelor în România, că acordarea autorizațiilor de urgență pentru folosirea unor pesticide (neonicotinoide) interzise de Uniunea Europeană în câmp liber este „în conformitate cu politicile agricole ale MADR, ținând cont de specificul condițiilor agro – climatice și presiunea organismelor nocive”.
O echipă de inspectori ai Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară a efectuat la începutul acestui an în România un audit privind autorizarea și controlul pesticidelor, documentul care conține observațiile, concluziile și recomandările auditorilor fiind publicat în 8 noiembrie.
În raport, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ( MADR ) și Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), instituție subordonată ministerului, sunt criticate că autorizează în mod repetat în regim de urgență utilizarea unor neonicotinoide, interzise de Uniunea Europeană:
”există un proces general structurat pentru autorizarea Produselor pentru Protecția Plantelor ( PPP ) – nume generic dat pesticidelor ( insecticide, erbicide și fungicide ) – dar se acordă autorizații de urgență repetate ( s.n. ) pentru utilizarea în aer liber a PPP-urilor care conțin substanțe active aparținând familiei neonicotinoidelor, cu încălcarea legislației Uniunii Europene”.
Concluzia inspectorilor europeni este că ”aceste încălcări ale legislației europene prezintă riscuri majore pentru populațiile de polenizatori, pentru mediul înconjurător și pentru sănătatea umană”.
În raportul DG Sănătate și Siguranță Alimentară, din 8 noiembrie, sunt menționate „controverse privind autorizările pentru neonicotinoide: la 3 august 2023, România a acordat trei autorizații de urgență pentru utilizarea în exterior a semințelor tratate cu PPP-uri ce conțin imidacloprid, contrar hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceste autorizări nu au fost notificate Comisiei, în ciuda recomandărilor de a nu acorda autorizații similare”.
G4Food precizează că autorizațiile de urgență din 3 august 2023, menționate în raport, au fost aprobate de actualul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, un susținător activ al utilizării neonicotinoidelor în agricultura din România.
De subliniat că autorizațiile de urgență pentru anumite pesticide ( în acest caz, neonicotinoide, din categoria insecticidelor ) sunt acordate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe baza unei evaluări tehnice efectuate de ANF. Autorizațiile de urgență pot fi acordate ca derogări de la legislația europeană în vigoare, în baza art. 53 din Regulamentul 1107/2009:
”…în circumstanțe speciale, statele membre pot autoriza, pe o perioadă de maximum 120 de zile, introducerea pe piață a unor produse fitosanitare destinate să fie aplicate în mod limitat și sub control, atunci când se consideră că astfel de măsuri se impun deoarece sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile.
Statul membru în cauză informează de îndată celelalte state membre și Comisia cu privire la măsura adoptată, furnizând informații detaliate cu privire la situație și la toate acțiunile întreprinse pentru a garanta siguranța consumatorilor”.
În recomandarea nr. 2, autorii auditului au cerut MADR și Autorității Naționale Fitosanitare ”să se asigure că autorizațiile de urgență sunt acordate în conformitate cu articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, astfel cum a fost interpretat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea sa din 19 ianuarie 2023 (cauza C-162/21)” .
CJUE a judecat o cerere formulată în cadrul unui litigiu între două asociații de combatere a pesticidelor și pentru promovarea biodiversității, Pesticide Action Network Europe ASBL și Nature et Progrès Belgique ASBL, precum și un apicultor, TN, pe de o parte, și statul belgian reprezentat de ministrul clasei de mijloc, lucrătorilor independenți, IMM-urilor, agriculturii și integrării sociale, însărcinat cu marile orașe, pe de altă parte, în legătură cu decizii naționale care autorizează, pe de o parte, introducerea pe piață a unor produse fitosanitare pe bază de substanțe active interzise în Uniunea Europeană în vederea tratării semințelor și, pe de altă parte, vânzarea și semănarea de semințe tratate cu aceste produse.
Curtea (Camera întâi) a declarat că:
„articolul 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului trebuie interpretat în sensul că nu permite unui stat membru să autorizeze introducerea pe piață a unor produse fitosanitare în vederea tratării semințelor, precum și introducerea pe piață și utilizarea semințelor tratate cu aceste produse, în condițiile în care introducerea pe piață și utilizarea semințelor tratate cu aceleași produse au fost interzise în mod expres printr-un regulament de punere în aplicare”.
Acestei decizii a CJUE invocată de auditorii DG Sănătate și Siguranță Alimentară, MADR opune politicile agricole proprii.
MADR a acordat autorizații de folosire a unor neonicotinoide pentru tratarea semințelor, motivând că aceasta este singura soluție eficace pentru distrugerea unor dăunători ai culturilor agricole: sfeclă de zahăr, porumb, grâu, floarea soarelui și rapiță, acestea din urmă fiind culturi melifere.
Cele trei substanțe active, interzise în 2018, în culturile de câmp, dar nu și cele din spații protejate, se numesc clothianidin, imidacloprid și thiamethoxam.
