Sursa foto: Pexels
Un nou studiu a descoperit mii de viruși bacteriofagi, cu un potențial de utilizare biomedicală în lupta împotriva rezistenței la antibiotice. Aceasta ar putea ucide direct peste 39 de milioane de oameni în următorii 25 de ani și indirect 169 de milioane în întreaga lume, conform unei proiecții publicate recent în El Pais. Acest lucru face ca rezistența microbiană să fie una dintre principalele preocupări în medicină. Și soluția ar putea să fie chiar în periuța ta de dinți.
Băile sunt colonizate de o faună invizibilă formată din familii de viruși și bacterii, care există în număr de milioane, dar despre care știința încă nu știe suficient. Totuși, nu este nevoie să ne alarmăm, deoarece unele dintre aceste entități biologice microscopice pot fi aliați valoroși pentru sănătatea umană. Un nou studiu, publicat în revista Frontiers in Microbiomes și preluat de El Pais, a analizat periuțele de dinți și capetele de duș din zeci de băi americane și a descoperit o colecție extrem de diversă de viruși, mulți dintre ei nefiind identificați anterior.
Acești viruși au o capacitate unică, cea de a distruge bacterii
Oamenii își petrec 93% din timp în medii construite de ei înșiși, cum ar fi locuințele și birourile. Atât de mult timp petrecut în aceste locuri a dus la dezvoltarea unei microflore— ansamblu complex de bacterii, viruși, ciuperci și alte organisme — extrem de variate. Aceste universuri microscopice sunt modelate de interacțiunea umană și de alți factori de mediu. Cu toate acestea, majoritatea eforturilor științifice de a le studia și înțelege s-au concentrat asupra bacteriilor, lăsând virușii într-un plan secundar.
Însă Erica Hartmann, microbiolog specializat în medii interioare și profesor la Universitatea Northwestern, a mers mai departe. Ea și-a dedicat o mare parte din carieră încercării de a înțelege și identifica virușii care proliferează în mediile artificiale.
În ultima sa cercetare, Hartmann a descoperit mii de astfel viruși despre care se știe foarte puțin. „Este surprinzător cât de multă biodiversitate neexploatată există în jurul nostru. Și nici măcar nu trebuie să mergi foarte departe pentru a o găsi: este chiar sub nasul nostru”, spune ea. Adaugând: „Analizând mostrele, am găsit multe lucruri care păreau noi și necunoscute. Totuși, nu cred că este ceva specific periuțelor de dinți sau dușurilor. Dacă am fi luat sute de mostre din orice loc la întâmplare, am fi găsit mulți viruși despre care știm foarte puțin.”
Ceea ce căuta cercetătoarea erau viruși bacteriofagi, un tip de virus care coexistă cu bacteriile și care pot fi cei mai buni aliați ai acestora sau cei mai mari dușmani. Și i-a găsit.
María del Mar Tomás, șefa grupului de Microbiologie Translațională și Multidisciplinară de la Institutul de Cercetare Biomedicală din A Coruña (Spania), la rândul său a analizat acești viruși. „Sunt atât de mulți încât se crede că pentru fiecare bacterie pot exista cel puțin 10 viruși care coexistă cu ea”, explică cercetătoarea.
Până în prezent, știința a identificat două tipuri de astfel de viruși. Unii pătrund în interiorul bacteriei și conviețuiesc cu ea — pot chiar să îi furnizeze proteine pentru a o întări — aceștia fiind numiți fagi lisogenici, iar alții sunt fagi litici, care ar putea fi descriși ca adevărați „distrugători” de bacterii.” Ultimii vor fi probabili utili în combaterea rezistenței la antibiotice.
Spală-te totuși pe dinți după masă, schimbă periuța și fă-ți un detartraj din când în când
Puține bacterii de îmbolnăvesc de fapt, susține Hartmann. Cu toate acestea, recomandarea de a schimba periuța de dinți o dată la fiecare 3 luni și de a realiza un detartraj al dinților la 6 luni rămâne la ordinea zilei și este susținută de cercetările medicale din domeniul dentar. Pentru că și dacă nu te îmbolnăvesc, bacteriile din gură și de pe periuță îți vor accentua sensibilitatea dentară și îți vor distruge dinții în timp.
