Cinci producători români au obținut opt medalii la World Cheese Awards 2026, competiție desfășurată la Córdoba, în Spania, unde au fost înscrise peste 5.300 de brânzeturi din întreaga lume. Printre producătorii premiați nu se află însă niciunul din județul Sibiu, deși regiunea este cunoscută pentru tradiția oieritului și pentru Telemeaua de Sibiu, produs cu Indicație Geografică Protejată (IGP). Un degustător autorizat originar din Poiana Sibiului explică de ce producătorii locali nu ajung la astfel de competiții și ce ar trebui să schimbe pentru a deveni vizibili pe piața internațională.
România a fost reprezentată la ediția din acest an a World Cheese Awards de producători din Vâlcea, Harghita și Covasna. Bilanțul a fost de o medalie de aur, patru de argint și trei de bronz.
Medalia de aur a fost câștigată de Brânza Horezu, din județul Vâlcea, pentru un sortiment fermentat și maturat cel puțin 12 luni.
Cele patru medalii de argint au revenit producătorilor Vidékfejlesztés / Dezvoltare Rurală din Harghita, pentru sortimentele Gyergyói sajt, maturate 6 și 12 luni, și Pricske sajt, maturată 12 luni, respectiv Gyimesi Gyógysajt, tot din Harghita, pentru Sárig Cheese.
Alte trei medalii de bronz au fost obținute de Gyimesi Gyógysajt, pentru sortimentul Orodik, maturat 6 luni, Uzonka Cheese din Covasna, pentru Flora, și Arkäse, tot din Covasna, pentru Trappista maturată 6 luni.
Județul Sibiu, una dintre cele mai cunoscute zone de producție a brânzeturilor tradiționale din România, nu a avut niciun reprezentant.
Absența producătorilor sibieni nu are legătură neapărat cu o calitate mai slabă a brânzeturilor, ci cu specificul producției locale, lipsa standardizării și interesul redus pentru participarea la competiții.
Lenu Bleoju, expert în brânzeturi și membru al Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați, cunoaște îndeaproape tradiția din Mărginimea Sibiului. Originară din Poiana Sibiului, aceasta a învățat să prepare telemea încă din copilărie.
„Eu sunt din Mărginimea Sibiului și, mic copil fiind, am făcut foarte mult timp Telemea de Sibiu. Cunosc și știu exact ce înseamnă acest produs din punct de vedere practic”, a explicat aceasta pentru publicația Turnul Sfatului.
Un prim motiv ține de tipul de brânzeturi cu care producătorii aleg să participe la competițiile internaționale. Acestea sunt reprezentate în mare parte de sortimente maturate, în cazul cărora textura și aromele se dezvoltă în timp.
În schimb, Mărginimea Sibiului este cunoscută mai ales pentru telemeaua proaspătă sau păstrată în saramură. Diferența nu reprezintă însă un impediment absolut pentru participare.
Un alt obstacol este lipsa interesului pentru extinderea activității. Mulți producători din Mărginimea Sibiului au deja o piață de desfacere stabilă, în special în București și în alte orașe mari, unde își vând produsele în piețe.
Pentru aceștia, participarea la competiții internaționale nu reprezintă o prioritate.
„O parte dintre producători se mulțumesc să vândă așa cum știm, în București, în piață și așa mai departe, și este în regulă pentru ei. Nu își doresc mai mult, nu își doresc să concureze. Alții poate că nici nu știu despre existența unor concursuri de o asemenea anvergură”, spune Lenu Bleoju.
Degustătorul atrage atenția și asupra lipsei unei strategii de dezvoltare pentru unii producători, care rămân concentrați pe piața locală și nu urmăresc să își promoveze produsele în afara regiunii.
O dificultate importantă este și diferența dintre modul tradițional de preparare a brânzeturilor și cerințele tehnice ale competițiilor internaționale.
Mulți producători locali lucrează după rețete transmise din generație în generație, fără să aibă documentate toate etapele procesului de fabricație și caracteristicile produsului.
La World Cheese Awards, degustarea se face în orb. Membrii juriului nu cunosc proveniența brânzeturilor, dar primesc informații tehnice despre fiecare sortiment, pentru a putea evalua dacă proprietățile produsului corespund caracteristicilor declarate.
Printre datele necesare se numără tipul de lapte folosit, dacă acesta a fost pasteurizat sau nu, eventualele tratamente termice și perioada de maturare.
„Jurizarea se face în orb. Avem în față niște produse despre care nu știm de unde sunt, dar primim informații tehnice esențiale. Trebuie să primim aceste date pentru a vedea dacă le regăsim în proprietățile organoleptice ale produsului degustat. Noi, din păcate, nu avem această latură tehnică și științifică reglementată sau scrisă undeva pentru produsele din Sibiu”, explică Lenu Bleoju.
Cu alte cuvinte, tradiția și experiența producătorului nu sunt suficiente pentru a intra într-o competiție de acest nivel. Produsul trebuie să aibă și o documentație tehnică prin care să poată fi evaluat în raport cu standardele internaționale.
Telemeaua de Sibiu beneficiază de Indicație Geografică Protejată (IGP), certificare europeană care atestă legătura produsului cu regiunea de origine și respectarea unui caiet de sarcini.
Este o brânză semitare obținută din lapte de oaie, după o tradiție păstrată de generații în zona pastorală a Transilvaniei. Se prezintă sub forma unor calupuri albe, cu textură densă și onctuoasă, și poate fi consumată proaspătă sau maturată.
Certificarea IGP oferă produsului o recunoaștere oficială la nivel european, însă aceasta nu înseamnă automat participarea producătorilor la competiții internaționale sau dezvoltarea unor branduri comerciale puternice.
Potrivit degustătorului, una dintre explicațiile succesului producătorilor premiați la World Cheese Awards este asocierea. În anumite regiuni, producătorii au înțeles că pot avea rezultate mai bune dacă își unesc resursele și își construiesc o strategie comună.
Asocierea le permite să împartă costurile, să beneficieze de consultanță, să își promoveze produsele sub un brand regional și să obțină mai ușor certificările necesare.
„La nivel mondial avem premiați care s-au asociat. În anumite zone ale țării, producătorii au reușit să se unească pentru a găsi variante mai bune. Prin asociere au o putere de negociere mai mare, vizibilitate sporită, un brand mai cunoscut și posibilitatea de a-și acredita produsele”, explică Lenu Bleoju.
Exemplul Brânzei Horezu arată și că producția în cantități mari nu este obligatorie pentru a obține recunoaștere internațională. În această zonă, laptele este colectat doar patru-cinci luni pe an, iar producătorii au mizat pe calitate și pe legătura produsului cu regiunea de origine.
Participarea la competiții a contribuit ulterior la creșterea notorietății și la îmbunătățirea calității produselor.
O altă diferență importantă este cea dintre producția tradițională de la stână și producția destinată piețelor care impun standarde stricte de igienă, trasabilitate și control al procesului tehnologic.
Brânza preparată la stână poate fi apreciată pentru gustul și caracterul său tradițional, însă participarea la o competiție internațională presupune respectarea unor cerințe suplimentare.
„Este foarte bine dacă vrei să faci o drumeție și să mănânci o brânză la stână. Este chiar recomandat. Dar dacă vrei să mergi la un concurs internațional unde au participat 5.330 de produse, trebuie să te aliniezi la standardele riguroase pe care le respectă toată lumea. Majoritatea brânzeturilor premiate provin din unități de producție dotate corespunzător”, spune degustătorul.
Chiar dacă Telemeaua de Sibiu nu a fost reprezentată la ediția din acest an, există producători din județ care au început să dezvolte sortimente maturate.
Lenu Bleoju menționează exemple din zona Cârțișoara și din alte localități ale Mărginimii Sibiului. Unele dintre aceste produse pot fi descoperite în spații de degustare și la evenimente culinare organizate în Sibiu, care contribuie la promovarea brânzeturilor artizanale.
Participarea la competiții internaționale ar putea fi un pas important pentru producătorii locali, chiar și în absența unui premiu.
„Doar participarea la un concurs de o asemenea anvergură crește deja nivelul de cunoștințe și calitate al producătorului. Chiar dacă nu câștigi niciun premiu, ai ce să înveți și vezi ce înseamnă cu adevărat industria mondială a brânzeturilor”, a concluzionat Lenu Bleoju.
Pentru producătorii din Mărginimea Sibiului, următorul pas ar putea fi documentarea rețetelor, standardizarea proceselor de fabricație și asocierea. Astfel, tradiția telemelei ar putea fi completată de o strategie care să îi ofere o vizibilitate mai mare și pe piețele internaționale.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți