FOTO | Fasolea zolită a ajuns până la Bruxelles / Gastronomul Mircea Groza a transformat o mâncare tradițională într-un preparat de dineu diplomatic

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Fasolea zolită (sau bătută), una dintre mâncărurile simple ale satului sălăjean, poate ajunge și într-un meniu elegant. Gastronomul Mircea Groza a readus preparatul în atenție într-o postare pe Facebook, prezentându-l inclusiv într-o variantă servită la cornet, cu pârgălaș, clisă friptă, cârnați și ceapă verde.

Ideea nu este însă doar un exercițiu de prezentare modernă. Cu ani în urmă, Groza a dus aceeași mâncare la Bruxelles, la un dineu organizat de Ambasada României.

Fasole zolită servită în vase de cristal

Evenimentul a avut loc în 2015, la Cercle Royal Gaulois Artistique et Littéraire din Bruxelles, unul dintre locurile în care sunt organizate evenimente culturale și întâlniri oficiale. Dineul a fost organizat de Ambasada României la Bruxelles, împreună cu Cercle Gaulois Artistique et Littéraire și European Artists Management.

Mircea Groza a reprezentat atunci Sălajul și a pregătit mâncare pentru aproximativ 160 de invitați, printre care membri ai Guvernului belgian, ambasadori, parlamentari, magistrați, profesori universitari, oameni de afaceri, artiști și scriitori.

Fasolea zolită a primit o prezentare adaptată unui asemenea dineu. „Am servit-o în sonde mici de cristal. Și avea și pârgălaș, dar și germeni de ceapă roșie”, povestește Mircea Groza despre preparatul dus la Bruxelles.

Zacuscă de hribi, salată de vinete și sturion

Fasolea nu a fost singurul preparat tradițional prezentat invitaților. La dineu au mai fost servite zacuscă de hribi cu ardei copți, salată de vinete, sturion la cuptor cu crustă din pudră de sfeclă roșie și budincă din tăiței de casă cu brânză de vacă și stafide.

Înaintea mesei, invitații au putut descoperi și o selecție mai amplă de produse din Sălaj: jambon, cârnați și alte afumături, caș, telemea și brânză de burduf, pâine de casă, pălincă de pere, prune și gutui, fursecuri, cornulețe și turtă dulce.

Mircea Groza a prezentat și pastramă de rață, gâscă și curcan, zacuscă de hribi, dulceață de ceapă de Pericei și dulceață de ardei iuți.

Cum se făcea fasolea zolită în satele Sălajului

Dincolo de prezentarea modernă, Mircea Groza păstrează și rețeta veche, culeasă de la socăcițele din satele Sălajului. Se folosea în special fasole albă, dar și soiuri gălbui sau pestrițe. Boabele erau puse la înmuiat de seara, apoi fierte împreună cu morcov, ceapă, pătrunjel, țelină, ardei și usturoi. În oală se adăuga și un cartof făinos, pentru consistență. După fierbere, fasolea și legumele erau trecute de două sau trei ori printr-o strecurătoare tradițională din lut, numită „lășcar”, până când cojile rămâneau separate de pasta fină. La final se adăugau usturoi zdrobit și ulei.

Un element esențial era pârgălașul, făcut din multă ceapă prăjită încet în ulei și, în unele variante, condimentată cu boia dulce.

În zilele de post, fasolea era mâncată simplu. În zilele „de dulce”, putea fi însoțită de cârnați, coaste sau clisă afumată.

Pentru Mircea Groza, asemenea rețete reprezintă mai mult decât feluri de mâncare. Gastronomul documentează de zeci de ani bucătăria țărănească din Transilvania și spune că rețetele nu pot fi desprinse de poveștile, limbajul și obiceiurile comunităților în care au apărut.