Cercetătorii germanai au testat o metodă prin care imită galeriile create natural de râme, folosind pori artificiali în sol: Randamentele au crescut cu până la 15% în condiții de secetă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetători de la Institutul Thünen și Universitatea din Kassel au testat o metodă prin care imită galeriile create natural de râme, folosind pori artificiali în sol. În experimentele de câmp, canalele verticale au permis rădăcinilor să treacă prin straturile compacte ale solului și să ajungă mai ușor la apa și nutrienții din adâncime. În anumite condiții, producția de cereale a crescut cu până la 15%, conform publicației Agrarheute.

Compactarea solului este una dintre problemele care limitează dezvoltarea rădăcinilor. În special stratul compact format în zona de lucru a plugului poate împiedica plantele să exploateze apa și substanțele nutritive din subsol.

Potrivit Institutului Thünen, aproximativ 51% dintre terenurile agricole din Germania prezintă compactări în profilul solului. În subsol se găsesc însă până la 65% din necesarul de apă al plantelor și între 10% și 70% din necesarul lor de nutrienți.

Problema devine mai vizibilă în perioadele secetoase. Când stratul superior al solului se usucă, rădăcinile plantelor nu pot coborî suficient de mult pentru a accesa rezervele din adâncime dacă întâlnesc un strat compact.

Cercetătorii au creat galerii artificiale

În două experimente desfășurate în Schwerin și Adenstedt, cercetătorii Elron Wiedermann, Miriam Athmann și Axel Don au testat dacă porii artificiali pot ajuta plantele să traverseze stratul compact.

Pe parcelele experimentale au fost create 50, 100 și 200 de pori artificiali pe metru pătrat. Canalele aveau un diametru de 10 milimetri. Cele două terenuri aveau caracteristici diferite: la Schwerin era vorba despre un sol nisipos argilos, iar la Adenstedt despre un sol lutos.

Rezultatele au arătat că porii artificiali pot avea un efect direct asupra producției.

La o densitate de 100 de pori pe metru pătrat, producția de boabe a crescut cu 9 până la 15% în solul nisipos argilos de la Schwerin, echivalentul a 0,72 până la 1,14 tone pe hectar. La Adenstedt, pe solul lutos, creșterea a fost de aproximativ 3%, respectiv 0,31 până la 0,39 tone pe hectar.

Efectul a fost mai pronunțat în anul 2025, caracterizat prin precipitații reduse, decât în anul 2024, mai umed.

Cea mai mare creștere a producției a fost înregistrată pe terenul mai compactat de la Schwerin. Cercetătorii au observat și că, după aproximativ 100 de pori pe metru pătrat, creșterea suplimentară a producției începea să se reducă.

Rădăcinile au preferat porii artificiali

Unul dintre rezultatele experimentului i-a surprins pe cercetători. Deși porii creați artificial nu aveau învelișurile organice bogate în nutrienți caracteristice galeriilor naturale ale râmelor, rădăcinile i-au folosit intens.

Rădăcinile au colonizat 86% dintre porii artificiali, comparativ cu 72% dintre galeriile naturale de râme.

În porii artificiali au fost observate mai frecvent grupuri de cel puțin trei rădăcini. În stratul de sol cuprins între 50 și 80 de centimetri, densitatea lungimii rădăcinilor în zona porilor a crescut, în medie, cu 120%.

Rădăcinile nu au rămas însă limitate la canalele artificiale. După ce au traversat stratul compact, ele s-au extins lateral în subsol. Între 80 și 100 de centimetri adâncime, cercetătorii au observat o rețea de rădăcini intens ramificată.

Canalele au rămas stabile în subsol

Experimentul a arătat că porii artificiali pot deveni și parte a sistemului biologic al solului.

Prelucrarea solului a distrus în toamnă primii 30 de centimetri ai canalelor, însă porii din subsol au rămas stabili pe întreaga perioadă de monitorizare, de 1,5 ani.

În timp, râmele cu activitate la adâncime, din specia Lumbricus terrestris, au început să colonizeze canalele artificiale. După 1,5 ani, activitate de râme a fost identificată în 3,5% dintre porii creați artificial.

Râmele au început să căptușească pereții canalelor cu excremente, contribuind astfel la stabilizarea și conectarea biologică a acestora cu restul solului.

O alternativă la scarificarea în profunzime

Cercetătorii spun că porii artificiali ar putea reprezenta o abordare diferită față de afânarea mecanică în profunzime. Scarificarea poate reduce temporar compactarea, însă intervenția asupra întregului profil de sol poate afecta structura existentă și poate favoriza recompactarea după trecerea utilajelor.

În schimb, canalele verticale creează căi de acces pentru rădăcini fără să fie necesară afânarea întregului volum de sol.

Efectul este descris de cercetători drept un „bypass”, rădăcinile folosind canalele ca pe o cale cu rezistență redusă prin stratul compact, după care se pot extinde din nou în subsol.

Cum ar putea arăta utilajul pentru „galerii de râme”

Aplicarea metodei la scară agricolă nu ar presupune perforarea manuală a solului. Tocmai de aceea, experimentul oferă o bază pentru dezvoltarea unor utilaje capabile să creeze rapid și eficient pori verticali.

Cercetătorii estimează că o astfel de intervenție ar putea fi una ocazională, nu o lucrare realizată în fiecare an. Canalele ar trebui să pornească de la aproximativ 30 de centimetri adâncime și să traverseze stratul compact.

În experimente, porii au fost creați până la 80 de centimetri. Pentru utilajele agricole ar putea fi suficientă, potrivit cercetătorilor, o adâncime de 50-60 de centimetri, însă această variantă trebuie testată în continuare.

Densitatea de referință ar fi de aproximativ 100 de pori pe metru pătrat. Diametrul de 10 milimetri a oferit condiții favorabile atât pentru pătrunderea rădăcinilor, cât și pentru accesul râmelor.

Un obstacol îl reprezintă pietrele din subsol. În parcela cu sol nisipos argilos, aproximativ 15% dintre porii planificați nu au putut fi realizați din cauza pietrelor.

Studiul sugerează că astfel de canale artificiale ar putea ajuta plantele să valorifice mai bine apa și nutrienții din subsol, în special atunci când stratul superior al solului este afectat de secetă. Pentru utilizarea la scară largă sunt însă necesare utilaje adaptate și teste suplimentare în condiții agricole diferite.