Te balonezi după ce mănânci pâine sau paste? Nu înseamnă neapărat că glutenul este cauza. 8 posibile explicații

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Te balonezi, ai dureri abdominale sau ai probleme digestive după ce mănânci pâine ori paste și ai ajuns la concluzia că glutenul este de vină? Este o explicație posibilă, dar nu singura. Aceleași simptome pot apărea și în cazul bolii celiace, al alergiei la grâu, al sindromului intestinului iritabil sau după consumul unor carbohidrați fermentabili din grâu.

Cercetările arată că, în cazul persoanelor care se consideră sensibile la gluten, simptomele pot avea legătură și cu alte componente ale grâului, inclusiv fructanii și alte FODMAP-uri, cu alte proteine din grâu sau cu afecțiuni digestive precum sindromul intestinului iritabil. În același timp, boala celiacă și alergia la grâu pot produce simptome asemănătoare, dar sunt afecțiuni diferite și trebuie evaluate separat.

Un review publicat în The Lancet arată că mecanismele sensibilității non-celiace la gluten rămân neclare, iar studiile controlate sugerează că, pentru unele persoane care își atribuie simptomele glutenului, pot avea un rol important carbohidrații fermentabili și efectul nocebo.

Iată opt posibile explicații pentru simptomele pe care le-ai pus pe seama glutenului.

1. Boala celiacă nediagnosticată

Boala celiacă este o afecțiune autoimună în care glutenul afectează intestinul subțire. Printre simptomele posibile se numără balonarea, diareea, oboseala, anemia, durerile de cap și erupțiile cutanate.

Problema este că manifestările se pot suprapune cu cele întâlnite în sensibilitatea non-celiacă la gluten. Potrivit Celiac Disease Foundation, această suprapunere poate face dificilă diferențierea celor două situații doar pe baza simptomelor. Boala celiacă netratată poate fi asociată, pe termen lung, cu deficiențe nutriționale și cu alte complicații, inclusiv afectarea sănătății osoase.

De aceea, dacă suspectezi că glutenul îți provoacă probleme, este important să nu stabilești singur diagnosticul. Evaluarea medicală poate determina dacă este vorba despre boală celiacă sau despre o altă cauză.

2. Alergia la grâu

Nu orice reacție la grâu este o reacție la gluten. Unele persoane au, de fapt, o alergie la anumite proteine din grâu.

Potrivit Mayo Clinic, alergia la grâu poate provoca urticarie, umflături, congestie nazală, respirație șuierătoare, simptome digestive și, în cazuri severe, anafilaxie. Simptomele pot semăna cu cele asociate sensibilității la gluten, însă mecanismul este diferit.

De aceea, dacă după consumul unui aliment care conține grâu apar urticarie, umflarea feței sau a gurii ori dificultăți de respirație, nu este suficient să presupui că ai „intoleranță la gluten”. Este nevoie de o evaluare medicală pentru identificarea cauzei.

3. Sindromul intestinului iritabil

Balonarea, durerile abdominale, constipația și diareea sunt simptome care pot apărea și în sindromul intestinului iritabil (IBS).

Potrivit unui review publicat în The Lancet, unele simptome digestive asociate alimentelor pot avea legătură cu modul în care comunică intestinul și sistemul nervos. În cazul persoanelor cu IBS, anumite alimente pot accentua simptomele fără ca glutenul să fie neapărat factorul responsabil.

Asta explică și de ce unele persoane spun că se simt mai bine după ce renunță la pâine sau paste, fără ca acest lucru să demonstreze automat că glutenul este cauza. Identificarea alimentelor care declanșează simptomele poate fi mai importantă decât eliminarea glutenului în ansamblu.

4. Fructanii și alte FODMAP-uri din grâu

Grâul conține mai mult decât gluten. Printre componentele care pot provoca probleme digestive se află fructanii, carbohidrați fermentabili care fac parte din categoria FODMAP.

Alimente precum grâul, secara, ceapa și usturoiul sunt surse de fructani. La unele persoane, aceștia pot contribui la apariția gazelor, balonării și modificărilor digestive. University of Melbourne a prezentat cercetări care susțin posibilitatea ca unele persoane care cred că sunt sensibile la gluten să reacționeze, de fapt, la fructani sau la alți FODMAP.

5. Alte proteine din grâu, nu doar glutenul

Glutenul nu este singura proteină din grâu care poate fi implicată în apariția simptomelor.

Printre componentele investigate se află inhibitorii de amilază-tripsină, cunoscuți sub abrevierea ATI. Aceștia au fost luați în calcul ca posibili factori care pot contribui la apariția unor simptome precum balonarea, oboseala și durerile abdominale.

Cleveland Clinic menționează aceste proteine în contextul reacțiilor raportate de unele persoane care se consideră sensibile la gluten.

Asta nu înseamnă că ATI sunt responsabili pentru simptome în toate cazurile. Cercetările analizează în continuare rolul diferitelor componente ale grâului și modul în care acestea pot influența simptomele digestive.

6. Sensibilitatea non-celiacă la gluten poate fi confundată cu alte probleme digestive

Există și situația în care o persoană se consideră sensibilă la gluten, dar simptomele au o altă explicație.

Un review indexat în PubMed arată că sensibilitatea non-celiacă la gluten este dificil de diagnosticat și că simptomele se pot suprapune cu cele ale altor afecțiuni, inclusiv sindromul intestinului iritabil sau alte probleme digestive. Nu există un test simplu care să confirme această sensibilitate în același mod în care există investigații pentru boala celiacă sau alergia la grâu.

7. Intoleranța la lactoză și alte intoleranțe alimentare

Uneori, glutenul poate primi vina pentru simptome provocate de cu totul alt aliment.

Intoleranța la lactoză poate provoca balonare, crampe abdominale și diaree. Problema este că multe preparate care conțin grâu pot conține și lactate, ceea ce face dificil de identificat cauza doar pe baza observației.

Healthline atrage atenția asupra acestei suprapuneri: unele alimente asociate cu glutenul pot conține și ingrediente care provoacă intoleranțe digestive.

Eliminarea simultană a mai multor alimente poate complica și mai mult lucrurile. Dacă scoți din dietă glutenul, lactatele și alte categorii în același timp, devine dificil să afli ce aliment a declanșat de fapt simptomele.

8. SIBO, alte probleme intestinale și efectul nocebo

SIBO, adică suprapopularea bacteriană a intestinului subțire, poate produce simptome care seamănă cu cele atribuite glutenului. Fermentarea carbohidraților poate duce la gaze, balonare și diaree. Un review publicat pe ScienceDirect analizează rolul suprapopulării bacteriene și al fermentării carbohidraților în apariția acestor simptome.

Și infecțiile gastrointestinale, anumite medicamente sau leziunile intestinale pot produce simptome asemănătoare celor puse pe seama glutenului. Celiac Disease Foundation menționează astfel de situații printre posibilele explicații pentru simptome digestive care pot fi confundate cu sensibilitatea la gluten.

Mai există și efectul nocebo: așteptarea că un aliment va provoca simptome poate contribui la apariția sau intensificarea acestora. Cercetările publicate în The Lancet au arătat că, în studiile în care participanții nu știau dacă primesc gluten sau placebo, unele persoane au raportat simptome și după placebo.

Asta nu înseamnă că simptomele sunt imaginare. Ele pot fi perfect reale, chiar dacă factorul declanșator nu este cel presupus inițial.

Nu te grăbi să elimini glutenul înainte să afli cauza

Dacă te balonezi sau ai dureri abdominale după pâine și paste, glutenul este doar una dintre posibilități. Boala celiacă, alergia la grâu, sindromul intestinului iritabil, fructanii și alți FODMAP, intoleranța la lactoză, SIBO sau alte probleme digestive pot produce simptome asemănătoare.

Un diagnostic corect este important mai ales pentru persoanele care intenționează să elimine glutenul pe termen lung. În locul unei diete restrictive bazate doar pe presupunerea că glutenul este problema, cauza simptomelor ar trebui identificată printr-o evaluare medicală.