VIDEO | Dolomiții, sufocați de sute turiști după ce o gogoașă care se vinde la 2.300 de metri a devenit virală pe Instagram și TikTok

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Dolomiții se confruntă cu un nou record de aglomerație, iar creșterea numărului de turiști pune presiune tot mai mare pe infrastructură, mediu și comunitățile locale. Cozile formate la refugiile montane pentru celebrele krapfen sunt doar unul dintre efectele unui model turistic care începe să-și arate limitele, scrie Mediafax.

Una dintre imaginile care au devenit reprezentative pentru vara lui 2026 în Dolomiți nu mai este cea a peisajelor montane, ci a cozilor formate la peste 2.000 de metri altitudine. La refugiul Friedrich August, situat la aproximativ 2.300 de metri, sute de turiști au ajuns să aștepte ore întregi pentru celebrele krapfen, după ce locul a devenit viral pe Instagram și TikTok, relatează Il Post.

Fenomenul a atras atenția inclusiv operatorilor din turism, care au susținut ani la rând creșterea numărului de vizitatori. În prezent, tot mai mulți vorbesc însă despre „overtourism”, adică un nivel al turismului care depășește capacitatea unei destinații de a gestiona fluxul de vizitatori.

@takemyhearteverywhere Starting your morning with a Krapfen in the Dolomites hits different ⛰️🍩 📍Rifugio Friedrich August, on Col Rodella. ✨ Here’s how to get there (summer only): 🥾 From Passo Sella → 15–30 min easy hike (also kid-friendly!) 🚠 Or take the cable car from Campitello di Fassa to Col Rodella + 5 min walk – but note: it’s closed in summer 2025 ⏰ Go early – the Krapfen sell out fast! Tag someone who’d wake up at sunrise for this 🍩🌄 #dolomites #breakfastwithaview ♬ original sound – Italy

Numărul turiștilor a crescut puternic

Potrivit datelor citate de Il Post, între 2022 și 2025 numărul turiștilor din Dolomiți a crescut cu aproximativ 30%. În cazul turiștilor străini, creșterea a depășit 40%.

Tendința a continuat și în 2026. În iulie, sosirile au fost cu aproape 6% mai numeroase decât în aceeași lună a anului precedent.

Creșterea actuală este rezultatul unui proces care s-a desfășurat pe parcursul mai multor decenii. Regiunea a investit masiv în hoteluri, drumuri, instalații de transport pe cablu și alte facilități turistice. Dezvoltarea a generat locuri de muncă și venituri, iar succesul economic a încurajat noi investiții.

Ulterior, recunoașterea unor zone din Dolomiți ca patrimoniu UNESCO, perioada de după pandemie și explozia rețelelor sociale au accelerat procesul.

@la.stampaNon soltanto auto e autobus: sulle Dolomiti le code di Ferragosto arrivano anche davanti al cibo. I video pubblicati sui social mostrano decine di persone in fila a Soraga, in Val di Fassa, nella serata del 13 agosto per partecipare a “Golosando”. E al mattino la scena si ripete a 2.300 metri, al Rifugio Friedrich August, tra Col Rodella e Passo Sella, dove chi fa escursioni aspetta il proprio turno per acquistare il celebre krapfen alla crema diventato un richiamo social. Un fenomeno che si inserisce nel dibattito sul sovraffollamento delle località alpine: poche settimane fa una fila interminabile per raggiungere le Tre Cime di Lavaredo aveva già riacceso il confronto sull’overtourism nelle Dolomiti. Immagini Instagram tito_hd_tiziano e montagna_neve_ski.info

♬ suono originale – la.stampa

Instagram și TikTok concentrează turiștii în aceleași locuri

Platformele sociale au schimbat și modul în care sunt alese destinațiile. Instagram și TikTok au transformat anumite puncte din Dolomiți în obiective aproape obligatorii pentru turiști.

Printre cele mai populare se numără Lago di Braies, Tre Cime di Lavaredo, Seceda și Lago di Carezza. Problema este că popularitatea online nu distribuie vizitatorii în mod uniform. Algoritmii tind să promoveze aceleași peisaje, iar turiștii ajung să se concentreze în câteva puncte intens mediatizate.

În unele cazuri, vizita la munte nu mai presupune un traseu propriu-zis. Turiștii ajung cu telecabina, merg câteva minute până la locul devenit viral, fac fotografiile și pleacă.

Antropologul Annibale Salsa, fost președinte al Clubului Alpin Italian, atrage atenția asupra acestei schimbări. O parte dintre vizitatori ajung să confunde „muntele virtual” văzut pe internet cu experiența muntelui real, iar peisajele sunt transformate în decoruri pentru fotografii.

Aglomerația înseamnă și trafic, deșeuri și probleme de siguranță

Presiunea turistică nu se limitează la cozile din zonele populare. Presa locală a relatat în această vară despre deșeuri abandonate, focuri aprinse în zone cu risc de incendiu și graffiti pe copaci și stânci. Au fost semnalate și probleme în zonele de campare și în apropierea refugiilor.

Traficul reprezintă o altă problemă pentru comunitățile locale. În perioadele de vârf, drumurile către cele mai cunoscute obiective se aglomerează încă de dimineață. Pentru localnicii care nu lucrează în turism, deplasările obișnuite pot deveni astfel mai dificile și mai lungi.

Există și o problemă legată de siguranță. Numărul mai mare de turiști fără experiență montană înseamnă mai multe persoane care ajung în zone unde condițiile se pot schimba rapid. În cazul vremii nefavorabile, presiunea asupra serviciilor de salvare poate crește.

Unele zone au început să limiteze accesul

Autoritățile au introdus deja măsuri pentru controlul fluxurilor de turiști în unele dintre cele mai aglomerate zone. La Lago di Braies și Tre Cime di Lavaredo sunt utilizate sisteme de rezervare și măsuri de limitare a accesului.

Pentru viitor sunt analizate și alte variante. Printre propunerile aflate în discuție se numără limitarea închirierilor pe termen scurt și introducerea unei taxe de acces în anumite zone din Dolomiții incluși în patrimoniul UNESCO.

O altă direcție ar fi schimbarea strategiei de promovare. În loc ca turiștii să fie concentrați asupra acelorași obiective, aceștia ar putea fi încurajați să viziteze văi și localități mai puțin cunoscute.

Soluția vine însă cu un risc. Promovarea intensivă a unor zone care sunt acum mai puțin aglomerate le-ar putea transforma în următoarele destinații virale și ar reproduce aceeași problemă.

Pentru Dolomiți, problema nu mai este lipsa turiștilor, ci capacitatea de a gestiona numărul lor. Coada formată pentru o gogoașă la 2.300 de metri este una dintre cele mai vizibile imagini ale fenomenului, dar în spatele ei se află o problemă mai amplă, care afectează infrastructura, mediul și viața comunităților locale.