Ce efect are carnea de vită în organism / Un mic experiment arată că după un consum zilnic timp de o săptămână, a redus colesterolul LDL

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un mic experiment ce a vizat consumul de burgeri cu carne de vită a avut rezultate surprinzătoare. Cercetarea are însă limite importante. Bărbații care au consumat cinci chiftele de hamburger pe săptămână nu au înregistrat o deteriorare a funcției vaselor de sânge. În anumite condiții, colesterolul LDL și tensiunea arterială chiar au scăzut, relatează New York Post.

Rezultatul pare să contrazică recomandările obișnuite privind carnea roșie și grăsimile saturate. Studiul nu demonstrează însă că burgerii protejează inima și nu reprezintă o recomandare pentru consumul lor zilnic.

Cercetarea nu este nouă. Datele au fost publicate în 2023, în două articole din revista Nutrients.

Participanții nu au mâncat burgeri de restaurant

Experimentul a inclus inițial 25 de bărbați, cu o vârstă medie de aproximativ 40 de ani. Indicele mediu de masă corporală era de 31,2, valoare încadrată în categoria obezității. Fiecare participant a consumat câte cinci chiftele din carne tocată de vită pe săptămână, timp de cinci săptămâni. O chiftea cântărea aproximativ 115 grame.

Cercetarea a comparat două variante: carne cu aproximativ 24% grăsime și carne slabă, cu 5% grăsime. După prima etapă a urmat o pauză de patru săptămâni, iar participanții au trecut la cealaltă variantă. Așadar, bărbații nu au fost împărțiți definitiv în două grupuri. Fiecare a consumat ambele tipuri de carne, într-o ordine stabilită aleatoriu.

Participanții au primit chiftele congelate și ambalate individual, pe care le-au introdus în alimentația lor obișnuită. Studiul nu a testat meniuri complete de fast-food, cu chifle, brânză, sosuri, cartofi prăjiți și băuturi îndulcite.

Ce s-a întâmplat cu nivelul colesterolului

Prima analiză realizată pe 25 de participanți, a arătat că ambele tipuri de carne au redus concentrațiile colesterolului LDL și HDL.

LDL este cunoscut în limbajul obișnuit drept colesterolul „rău”, deoarece nivelurile ridicate favorizează depunerile din artere. HDL este numit frecvent colesterol „bun”, deși funcția particulelor este mai complexă decât indică această clasificare.

Reducerea LDL a fost neașteptată în cazul cărnii mai grase. În timpul acestei etape, aportul de grăsimi totale și saturate a crescut. Ambele variante au redus și abundența unor particule LDL mici și dense. Acestea sunt considerate mai favorabile dezvoltării aterosclerozei decât particulele mari.

Scăderea HDL reprezintă însă un element care complică interpretarea. Cercetătorii au precizat că sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili dacă funcționalitatea particulelor HDL a fost afectată.

Carnea mai grasă a fost asociată cu o dilatare mai bună a vaselor

Pentru a doua analiză cercetătorii au avut date complete de la 23 dintre bărbați. Ei au evaluat capacitatea arterei brahiale de a se dilata atunci când fluxul sanguin crește. După perioada în care participanții au consumat carnea mai grasă, această capacitate de dilatare s-a îmbunătățit comparativ cu măsurătorile inițiale, perioada de pauză și etapa cu carne slabă.

Tensiunea arterială sistolică și cea diastolică au înregistrat, de asemenea, valori mai mici în anumite comparații. Niciuna dintre variante nu a modificat însă semnificativ viteza undei pulsului, un indicator al rigidității arteriale.

Cercetătorii au presupus că rezultatele ar putea fi legate de reducerea LDL și de aportul mai mare de grăsimi mononesaturate, în special acid oleic. Studiul nu a demonstrat însă că acestea sunt explicațiile certe.

De ce rezultatele trebuie interpretate cu prudență

Experimentul a fost foarte mic, a inclus numai bărbați și a durat doar câte cinci săptămâni pentru fiecare intervenție. Nu a urmărit apariția infarctului, accidentului vascular cerebral sau a altor boli cardiovasculare.

Autorii au identificat și un efect persistent între etapele studiului în cazul tensiunii arteriale. Acesta complică atribuirea tuturor modificărilor exclusiv tipului de carne consumat.

Cercetarea a fost finanțată printr-un grant nerestricționat acordat Universității Texas A&M de Beef Checkoff Program, un program susținut de industria americană a cărnii de vită. Autorii au declarat că finanțatorul nu a intervenit în proiectarea studiului, analizarea datelor sau publicarea rezultatelor.

Chiar autorii primei lucrări au precizat că nu recomandă consumul a cinci chiftele de vită pe săptămână și nici depășirea limitelor recomandate pentru grăsimile saturate.

Concluzia corectă este, prin urmare, mai modestă decât sugerează titlurile spectaculoase. În acest grup restrâns și pe termen scurt, carnea tocată de vită nu a înrăutățit markerii vasculari măsurați. Rezultatele nu dovedesc că burgerii grași previn bolile cardiovasculare și nu pot fi extinse automat la populația generală.