ANALIZĂ | De ce scad prețurile agricole, dar alimentele nu se ieftinesc / Costurile de pe drumul până la raft mențin prețurile ridicate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Prețul cerealelor sau al laptelui la poarta fermei poate să scadă fără ca produsul din magazin să se ieftinească imediat. Nu este neapărat o contradicție.

Materia primă reprezintă numai o parte din costul alimentului, iar modificările se transmit lent și incomplet de-a lungul lanțului comercial. Datele recente ilustrează această diferență. Datele INS arată că în primul trimestru din 2026, prețurile produselor agricole au scăzut în Uniunea Europeană cu 2,9% față de aceeași perioadă din 2025. Laptele s-a ieftinit la poarta fermei cu 15,5%, iar cerealele cu 11,7%. În România, alimentele cumpărate de consumatori erau însă cu 5,75% mai scumpe în iunie 2026 decât cu un an înainte, conform Eurostat.

Fermierul poate încasa mai puțin, deși cheltuiește mai mult

Media europeană nu descrie identic situația fiecărui produs sau a fiecărei țări. Eurostat arată că prețurile agricole au scăzut în 19 state și au crescut în celelalte opt. Prin urmare, nu se poate afirma că toate produsele românești s-au ieftinit la fermă. În schimb, există o informație clară despre cheltuielile producătorilor. Costurile bunurilor și serviciilor utilizate în agricultura românească au crescut cu 5% în primul trimestru din 2026. A fost al doilea cel mai mare avans din UE, după cel înregistrat în Lituania. Media europeană a scăzut cu 0,4%.

La nivelul Uniunii, îngrășămintele și amelioratorii de sol s-au scumpit cu 6,6%. Furajele s-au ieftinit cu 4,9%, iar energia cu 0,6%. Un fermier poate încasa mai puțin pentru producție, dar poate continua să plătească mai mult pentru alte resurse. Diferența îi reduce marja.

Materia primă este doar începutul prețului

După ieșirea din fermă, produsul trebuie sortat, procesat, ambalat, depozitat și transportat. Unele alimente au nevoie de refrigerare. Se adaugă salariile, energia fabricii, chiriile, dobânzile, pierderile și costurile respectării normelor sanitare. Ponderea materiei prime diferă mult între produse. O reducere de 10% a prețului grâului nu înseamnă, de exemplu, o reducere de 10% a prețului pâinii.

Banca Centrală Europeană explică faptul că transmiterea unui șoc se diminuează spre capătul lanțului. Pe măsură ce produsul se apropie de consumator, cresc ponderile costurilor fără legătură directă cu materia primă, precum salariile, chiriile și ambalajele. Din acest motiv, modificarea cotațiilor agricole are un efect mai mic asupra prețului final.

Contractele și stocurile întârzie ieftinirea

Alimentele aflate pe raft nu sunt întotdeauna fabricate din materia primă cumpărată la prețul curent. Procesatorii pot avea stocuri mai scumpe, iar unele contracte sunt încheiate pentru mai multe luni. Înlocuirea stocurilor și renegocierea contractelor necesită timp. Ieftinirea poate apărea după câteva luni sau poate fi acoperită de creșterea altor cheltuieli.

Transmiterea nu este întotdeauna simetrică. Prețurile pot urca rapid după un șoc, în timp ce scăderea este mai lentă dacă salariile, taxele și serviciile nu revin la nivelurile anterioare.

Exemplul laptelui arată cum se adaugă costurile

Un studiu publicat în 2026 de Consiliul Concurenței urmărește traseul laptelui în România. Între 2018 și 2024, prețul mediu al laptelui crud la poarta fermei a crescut cu aproximativ 71%, de la 1,4 la 2,4 lei pe litru. Prețul practicat de procesatori către comercianți a crescut cu 59%, iar prețul mediu la raft al laptelui cu 3,5% grăsime, cu 56%. Autoritatea a constatat că o creștere de un leu pe litru la fermă a fost asociată cu un plus de 1,73 lei la vânzarea către retail și de aproximativ 2,5 lei la raft. Aceasta nu este o formulă aplicabilă tuturor alimentelor.

Exemplul acesta arată cum valoarea absolută a scumpirii se mărește pe măsură ce fiecare etapă adaugă propriile costuri și marje.

Diferența dintre prețul fermei și cel din magazin nu reprezintă profitul comerciantului. Ea cuprinde cheltuielile procesatorului, distribuitorului și magazinului, pierderile de marfă și taxele. Profitul poate fi stabilit numai după scăderea tuturor costurilor.

În România, cota redusă de TVA pentru majoritatea alimentelor a urcat de la 9% la 11% la 1 august 2025. Pentru unele produse se aplică însă cota standard de 21%. Taxa este inclusă în suma plătită de cumpărător și poate diminua efectul unei eventuale ieftiniri înainte de taxare.

Ieftinirea se vede mai întâi printr-o inflație mai mică

Primele semne apar de regulă prin încetinirea scumpirilor, nu prin revenirea imediată la prețurile vechi. În iunie 2026, alimentele s-au ieftinit în România cu 0,44% față de luna mai. Comparativ cu iunie 2025, ele au rămas însă cu 5,75% mai scumpe.

Ambele cifre sunt corecte: una măsoară ultima lună, iar cealaltă arată schimbarea acumulată într-un an.

Pentru ca scăderea prețurilor agricole să ajungă la raft, aceasta trebuie să fie suficient de mare și să dureze. Energia, transportul, salariile și taxele nu trebuie să anuleze avantajul. Consumatorul vede de obicei mai întâi o temperare a scumpirilor și abia ulterior o ieftinire efectivă.