Agricultură și biodiversitate: România cere reguli europene adaptate realităților din ferme

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Protejarea biodiversității și desfășurarea activităților agricole sunt două obiective care trebuie gestionate împreună, consideră Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). În acest context, România susține necesitatea unor reguli europene care să protejeze speciile și habitatele, dar care să țină cont și de impactul pe care anumite specii îl pot avea asupra culturilor, animalelor și activităților fermierilor.

Poziția României a fost transmisă Comisiei Europene în cadrul evaluării privind modul în care funcționează în practică Directiva privind habitatele și Directiva privind păsările.

Protejarea naturii și producția agricolă

Ministerul Agriculturii susține că protecția biodiversității nu trebuie privită separat de activitatea fermierilor și de necesitatea menținerii unei producții agricole stabile.

„Protejarea biodiversităţii şi dezvoltarea unei agriculturi competitive nu sunt obiective contradictorii. România susţine un cadru european în care măsurile de conservare să fie eficiente, fundamentate ştiinţific şi adaptate realităţilor din teren, iar fermierii să beneficieze de reguli clare, coerente şi predictibile. Din perspectiva sectorului agricol, aplicarea Directivei privind habitatele şi a Directivei privind păsările trebuie să asigure un echilibru real între obiectivele de conservare şi protejarea culturilor agricole, a efectivelor de animale şi a activităţii fermierilor”, se arată într-un comunicat al instituției, citat de Agerpres.

Cele două directive europene stabilesc cadrul pentru conservarea speciilor sălbatice și a habitatelor naturale, iar aplicarea lor poate avea efecte directe asupra anumitor activități agricole.

România a participat la evaluarea legislației europene

MADR a finalizat chestionarul transmis de Comisia Europeană în cadrul procesului de evaluare de tip „stress test” pentru cele două directive.

Este vorba despre Directiva 2009/147/CE privind conservarea păsărilor sălbatice și Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.

Evaluarea face parte dintr-o consultare publică lansată de Comisia Europeană la 12 mai 2026. Prin acest proces, instituțiile europene urmăresc să colecteze opiniile statelor membre și ale organizațiilor și grupurilor interesate cu privire la modul în care legislația funcționează în practică.

Unul dintre obiective este identificarea eventualelor dificultăți, suprapuneri sau sarcini administrative și analizarea posibilităților de simplificare a aplicării celor două directive.

Pagubele produse agriculturii de speciile sălbatice

În România, problema interacțiunii dintre speciile protejate și activitățile agricole este legată inclusiv de pagubele produse culturilor, animalelor și activităților de acvacultură.

Ministerul Agriculturii menționează în acest context specii precum ursul brun, ciorile și cormoranii, despre care susține că pot genera pagube importante pentru agricultură, zootehnie și acvacultură.

Pierderile rezultate în urma acestor situații pot afecta veniturile fermierilor și continuitatea unor activități economice.

Problema nu se limitează, astfel, la protejarea unei culturi sau la pierderea unor animale. În anumite situații, pagubele produse de fauna sălbatică pot influența costurile de producție și stabilitatea economică a exploatațiilor agricole.

Fermierii cer reguli clare și proceduri predictibile

Unul dintre punctele evidențiate de MADR în cadrul consultării europene este necesitatea unor proceduri mai clare pentru situațiile în care trebuie intervenit asupra populațiilor unor specii protejate.

Ministerul susține că măsurile de conservare trebuie să fie fundamentate pe date științifice și să țină cont de situația concretă din fiecare stat membru.

„Considerăm necesare simplificarea şi accelerarea procedurilor de derogare, precum şi o mai mare flexibilitate a cadrului european, în special pentru statele membre în care anumite specii protejate au atins un statut favorabil de conservare şi înregistrează creşteri semnificative ale populaţiilor. Managementul acestora trebuie să se bazeze pe date ştiinţifice şi să permită intervenţii adaptate situaţiei naţionale, asigurând concomitent protecţia biodiversităţii, a producţiei agricole, a securităţii alimentare şi a siguranţei publice”, se precizează la finalul chestionarului UE, completat de MADR.

Biodiversitatea și securitatea alimentară

Discuția despre protejarea speciilor și habitatelor are legături directe și cu producția de alimente.

Culturile agricole, creșterea animalelor și acvacultura reprezintă componente ale sistemului agroalimentar, iar pierderile provocate de fauna sălbatică pot afecta producția și veniturile celor care lucrează în aceste domenii.

Din această perspectivă, MADR consideră că politicile de conservare trebuie aplicate împreună cu măsuri care să permită desfășurarea activităților agricole în condiții economice sustenabile.

Poziția exprimată de minister pune accent pe găsirea unui echilibru între conservarea naturii și menținerea producției agricole, fără ca cele două obiective să fie tratate separat.

Sisteme agricole diferite în Uniunea Europeană

Agricultura europeană nu funcționează după un singur model. Condițiile geografice, tipurile de culturi, dimensiunea exploatațiilor, speciile sălbatice și practicile agricole diferă de la un stat membru la altul.

Din acest motiv, MADR consideră important ca evaluarea celor două directive să țină cont de particularitățile naționale.

Ministerul subliniază că aceeași măsură de conservare poate avea efecte diferite în funcție de specificul agriculturii și de situația populațiilor de animale sălbatice din fiecare țară.