Cum au lăsat cartofii o amprentă în ADN-ul unei populații / Ce au descoperit cercetătorii după 10.000 de ani

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cartoful este unul dintre cele mai consumate alimente din lume, însă rolul său în istoria omenirii ar putea fi mai important decât s-a crezut până acum. Un nou studiu realizat de cercetători de la University of California, Los Angeles (UCLA) și University at Buffalo sugerează că o alimentație bogată în cartofi, menținută timp de mii de ani, ar fi putut influența chiar evoluția genetică a populațiilor din Anzii peruani.

Rezultatele, publicate în revista Nature Communications, arată că locuitorii indigeni din Anzi au cel mai mare număr cunoscut de copii ale genei AMY1, responsabilă de producerea amilazei salivare, enzima care începe digestia amidonului încă din momentul în care mestecăm alimentele, potrivit FoodandWine.

Au fost analizate peste 3.700 de persoane din 85 de populații

Pentru a înțelege mai bine relația dintre alimentație și evoluția umană, cercetătorii au analizat variațiile genei AMY1 la 3.700 de participanți, femei și bărbați cu vârste între 18 și 25 de ani, provenind din 85 de populații diferite.

Scopul studiului a fost să afle dacă o dietă bogată în alimente cu amidon, precum cartofii și quinoa, poate influența în timp capacitatea organismului de a produce enzime digestive.

Ce este gena AMY1 și de ce este importantă

Gena AMY1 oferă organismului instrucțiunile necesare pentru producerea amilazei salivare, enzima care începe descompunerea amidonului încă din cavitatea bucală.

Cu cât o persoană are mai multe copii ale acestei gene, cu atât produce, în general, mai multă amilază și poate digera mai eficient carbohidrații încă din primele momente ale digestiei.

De ce populațiile din Anzi sunt speciale

Cea mai mare surpriză a studiului a venit din Peru.

Populațiile indigene din Anzi au prezentat cel mai mare număr de copii ale genei AMY1 raportat până acum la nivel mondial.

Cercetătorii cred că acest lucru ar putea reprezenta o adaptare apărută în urma consumului constant de cartofi, aliment de bază în regiune de aproximativ 10.000 de ani, încă din perioada domesticirii acestei plante.

Cercetătorii: cartofii nu sunt singura explicație

Autorii subliniază însă că studiul nu demonstrează că doar cartofii au produs această modificare genetică.

Potrivit nutriționistei Dana Angelo White, alimentația bogată în amidon ar fi putut favoriza, în timp, persoanele care produceau mai multă amilază salivară.

„Cartofii fac parte din alimentația populațiilor din Anzi de mii de ani și se pare că acest consum constant a dus la creșterea cantității de amilază salivară produsă, această adaptare genetică fiind transmisă generațiilor următoare”, explică Dana Angelo White.

La rândul său, dieteticianul Sheri Gaw atrage atenția că și alți factori alimentari sau de mediu ar fi putut influența această evoluție.

Ce înseamnă asta pentru noi

Rezultatele nu înseamnă că persoanele care consumă mai mulți cartofi își vor modifica genele.

Studiul descrie un proces de adaptare desfășurat pe parcursul a mii de ani și arată cum alimentația poate influența evoluția unei populații de-a lungul generațiilor.

Cartofii rămân un aliment valoros

Specialiștii amintesc că, dincolo de acest posibil rol în evoluția umană, cartofii reprezintă o sursă importantă de carbohidrați complecși, fibre, potasiu și vitaminele B6 și C.

Pentru a beneficia de cât mai mulți nutrienți, este recomandat ca aceștia să fie consumați, atunci când este posibil, cu coajă și preparați prin fierbere, coacere sau la abur, nu prăjiți.