Oamenii de știință au descoperit în Borneo un „hiperparazit” care atacă celebra „ciupercă zombie” / Descoperirea ar putea avea aplicații în agricultură și medicină

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii din Malaezia au identificat în pădurile tropicale din Borneo o nouă specie de „hiperparazit”, o ciupercă ce atacă și consumă țesuturile celebrei „ciuperci zombie”, cunoscută pentru capacitatea sa de a infecta insectele și de a le controla comportamentul. Descoperirea ar putea avea aplicații atât în dezvoltarea unor noi medicamente antimicrobiene, cât și în combaterea dăunătorilor agricoli, notează Agerpres.

Noua specie a fost descoperită în timpul unor expediții desfășurate în statul Sabah, din estul Malaeziei, și reprezintă un exemplu rar de hiperparazitism în lumea fungilor.

Potrivit cercetătorilor, noul organism se hrănește cu țesuturile unei alte ciuperci care infectează insectele, creând un lanț biologic complex în care un parazit ajunge să fie, la rândul său, parazitat.

O ciupercă ce atacă „ciuperca zombie”

Hiperparazitul vizează furnici deja infectate de Ophiocordyceps, ciuperca supranumită „zombie”, care manipulează sistemul nervos al insectei înainte de a o ucide și de a se dezvolta din corpul acesteia.

Noua specie, denumită Pleurocordyceps cornusynnemata, a fost identificată de cercetători după analizarea unei furnici moarte colectate în Valea Danum, o zonă izolată din sudul statului Sabah.

Potrivit lui Jaya Seelan Sathiya Seelan, director adjunct al Institutului de Biologie Tropicală și Conservare al Universității Malaysia Sabah, organismul este o ciupercă din genul Pleurocordyceps care funcționează ca un hiperparazit specializat.

„Pleurocordyceps se infiltrează şi se hrăneşte direct din ţesutul Ophiocordyceps aflat în plină dezvoltare în interiorul gazdei sale”, a explicat cercetătorul pentru AFP.

Ciuperca atacată este Ophiocordyceps, cunoscută în întreaga lume drept „ciuperca zombie”.

Cum funcționează „ciuperca zombie”

„Ciuperca zombie” a devenit celebră datorită capacității sale de a infecta furnicile și de a le modifica comportamentul.

După infectare, ciuperca manipulează sistemul nervos al insectei, determinând-o să se cațere la înălțime și să își înfigă fălcile în nervura unei frunze.

Abia după acest comportament controlat, ciuperca își ucide gazda și continuă să se dezvolte din corpul furnicii.

Fenomenul a fost popularizat la nivel internațional inclusiv prin documentarele și materialele publicate de National Geographic.

O structură unică în formă de corn

Numele noii specii, Pleurocordyceps cornusynnemata, provine de la structura sa distinctivă în formă de corn.

Potrivit cercetătorilor, deși nu este primul hiperparazit de acest tip descoperit până în prezent, este primul reprezentant cunoscut al genului său care prezintă această caracteristică morfologică.

„Este primul reprezentant cunoscut al genului său care prezintă această structură în formă de corn, deosebit de distinctivă”, a explicat Seelan.

Descoperirea a fost publicată în luna aprilie în revista științifică Phytotaxa, una dintre publicațiile de referință în domeniul botanicii taxonomice.

Cercetătorii au descoperit și o nouă ciupercă ce ucide păianjeni

În timpul cercetărilor, oamenii de știință au identificat și o altă specie nouă de ciupercă.

Aceasta a fost denumită Leptobacillium geminatum și este o ciupercă ce infectează și ucide păianjeni.

Numele speciei provine din modul particular în care sunt dispuse structurile producătoare de spori, acestea fiind grupate în perechi.

Posibile aplicații pentru agricultură și dezvoltarea de medicamente

Potrivit cercetătorilor, noile specii descoperite ar putea avea o valoare importantă dincolo de interesul științific.

„Aceste noi ciuperci documentate prezintă un potenţial considerabil, atât ca surse pentru dezvoltarea de medicamente antimicrobiene de nouă generaţie, cât şi ca agenţi de biocontrol foarte eficienţi împotriva dăunătorilor agricoli”, a declarat Jaya Seelan Sathiya Seelan.

Specialiștii consideră că studiul unor astfel de organisme ar putea contribui atât la dezvoltarea unor tratamente inovatoare, cât și la identificarea unor soluții biologice pentru protejarea culturilor agricole împotriva dăunătorilor.