Este kombucha chiar atât de sănătoasă? Un nou studiu pune sub semnul întrebării unele dintre cele mai populare beneficii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Kombucha a devenit una dintre cele mai populare băuturi fermentate din ultimii ani, fiind asociată frecvent cu sănătatea intestinală, starea de bine și chiar o mai bună rezistență la stres. Însă un nou studiu realizat pe adulți sănătoși sugerează că lucrurile sunt mai complicate decât indică multe dintre mesajele de marketing, potrivit The Independent.

Cercetătorii de la Aberystwyth University, din Marea Britanie, au descoperit că un consum zilnic de kombucha timp de opt săptămâni a produs modificări măsurabile ale unor markeri metabolici, însă nu a avut un efect clar asupra modului în care participanții au răspuns la stresul acut.

Rezultatele aduc o perspectivă mai nuanțată asupra unei băuturi care s-a bucurat de un adevărat „halo de sănătate” în ultimii ani.

De ce a devenit kombucha atât de populară

Kombucha este obținută prin fermentarea ceaiului îndulcit cu ajutorul unei culturi de bacterii și drojdii, cunoscută sub denumirea de SCOBY.

Procesul de fermentare generează numeroși compuși bioactivi, inclusiv acizi organici, polifenoli din ceai și metaboliți produși de microorganisme.

Datorită acestor caracteristici, băutura este adesea promovată ca benefică pentru microbiomul intestinal și pentru sănătatea generală.

Totuși, cercetătorii atrag atenția că nu există o singură kombucha standardizată.

Compoziția poate varia semnificativ în funcție de tipul de ceai utilizat, durata fermentării, procesarea ulterioară și condițiile de depozitare.

„Rezultatele obținute pentru un anumit produs nu pot fi extrapolate automat la toate tipurile de kombucha disponibile pe piață”, explică autorii.

Avertismentul British Heart Foundation

Un avertisment recent al British Heart Foundation ridică însă o serie de semne de întrebare.

Organizația atrage atenția că unele produse promovate pentru sănătatea intestinului nu sunt întotdeauna atât de benefice pe cât par.

În cazul kombucha comercială, unele variante pot conține cantități semnificative de zahăr adăugat.

În mod similar, alte alimente fermentate populare, precum kimchi sau varza murată, pot avea un conținut ridicat de sare.

Mesajul specialiștilor este că simplul fapt că un produs conține compuși bioactivi nu garantează automat beneficii clinice importante.

Cum a fost realizat studiul

Pentru a elimina cât mai multe variabile, cercetătorii au folosit o versiune controlată de kombucha și au comparat-o cu o băutură placebo cu gust similar.

Participanții au consumat zilnic câte 330 ml de băutură timp de opt săptămâni.

Kombucha utilizată în studiu a fost produsă din ceai verde și ceai negru organic și a trecut printr-un proces controlat de fermentare de patru săptămâni.

La începutul și la finalul studiului, voluntarii au fost supuși unui test standardizat de stres acut, cunoscut sub numele de Maastricht Acute Stress Test.

Acesta combină expunerea la apă rece cu exerciții de calcul mental realizate sub presiune și supraveghere.

Ce au măsurat cercetătorii

Echipa a evaluat mai mulți indicatori fiziologici și psihologici ai răspunsului la stres.

Printre aceștia s-au numărat:

• nivelul cortizolului salivar;
• modificările transpirației asociate activării organismului;
• variabilitatea ritmului cardiac;
• evaluări subiective privind stresul și starea emoțională.

Scopul a fost de a determina dacă băutura fermentată influențează capacitatea organismului de a face față situațiilor stresante.

Ce au arătat rezultatele

Testul de stres a funcționat așa cum se așteptau cercetătorii.

Participanții au prezentat modificări fiziologice clare în timpul testării, confirmând că procedura a generat răspunsuri autentice la stres.

Totuși, analiza datelor nu a identificat diferențe clare între grupul care a consumat kombucha și cel care a primit placebo.

Cercetătorii nu au observat modificări semnificative ale:

• recuperării nivelului de cortizol;
• transpirației;
• variabilității ritmului cardiac;
• nivelului perceput de stres.

„Datele nu susțin ideea că opt săptămâni de consum de kombucha îmbunătățesc în mod clar răspunsul la stres acut sau recuperarea după stres la adulții sănătoși”, concluzionează autorii.

Kombucha a produs totuși efecte biologice măsurabile

Într-o analiză separată realizată pe aceiași participanți, cercetătorii au observat modificări în profilul unor molecule detectate în sânge și urină.

Aceste rezultate sugerează că băutura fermentată poate influența anumite procese metabolice din organism.

Cu toate acestea, autorii subliniază că modificările biochimice nu reprezintă automat dovada unei îmbunătățiri a stării de spirit, a sănătății mentale sau a rezistenței la stres.

„Faptul că observăm activitate biologică nu înseamnă automat că există și un beneficiu clinic relevant”, explică cercetătorii.

Ce înseamnă aceste rezultate pentru consumatori

Autorii consideră că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.

Kombucha rămâne o băutură fermentată interesantă din punct de vedere științific, însă multe dintre beneficiile promovate în prezent necesită dovezi mai solide.

„Demonstrarea unor beneficii reale asupra stării de bine necesită cercetări suplimentare”, subliniază echipa.

Potrivit cercetătorilor, viitoarele studii ar putea include grupuri mai mari de participanți, perioade mai lungi de intervenție și analize mai detaliate ale microbiomului intestinal.

O lecție importantă despre alimentele cu „halo de sănătate”

Unul dintre mesajele centrale ale cercetării este că produsele percepute ca sănătoase nu trebuie evaluate doar prin prisma popularității sau a reputației lor.

În cazul kombucha, existența compușilor bioactivi și procesul de fermentare nu demonstrează automat că băutura produce beneficii măsurabile asupra sănătății.

Rezultatele actuale sugerează că efectele sale asupra metabolismului merită investigate în continuare, însă afirmațiile privind reducerea stresului sau îmbunătățirea stării de bine au nevoie de confirmări suplimentare în studii viitoare.