Dietele „anticancer”: Dr. Irina Mateieș, specialist în nutriție oncologică, explică ce beneficii reale au și ce riscuri ignoră mulți pacienți

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Tot mai multe persoane caută soluții rapide și „naturale”, după un diagnostic de cancer. În acest context, dietele alternative anticancer au devenit extrem de populare pe internet și pe rețelele sociale. Unele promit detoxifiere, altele „alcalinizarea” organismului sau stimularea imunității. “Problema este că multe dintre aceste regimuri nu au dovezi științifice solide și pot deveni chiar periculoase pentru pacienții oncologici”, a declarat, pentru G4Food, dr. Irina Mateieș, medic primar în medicină de familie și nutriționist specializat în nutriția oncologică.

Stilul de viață și riscul de cancer

Cancerul este o boală complexă, influențată de numeroși factori. Printre cei mai importanți se află stilul de viață, care include:

• alimentația;
• activitatea fizică;
• greutatea corporală;
• somnul și odihna;
• fumatul;
• consumul de alcool;
• expunerea la radiații ultraviolete;
• anumite infecții contractate de-a lungul vieții, precum HPV sau hepatita virală.

Specialiștii discută frecvent despre stilul de viață deoarece aici apar factorii de risc modificabili – adică acei factori pe care îi putem controla și îmbunătăți.

Factori de risc: ce putem schimba și ce nu

“Factorii de risc pentru cancer sunt împărțiți în două categorii: cei nemodificabili, ce nu pot fi controlați, precum vârsta, sexul sau moștenirea genetică și cei modificabili, ce țin de stilul de viață, respective: alimentația, obezitatea, sedentarismul, fumatul, consumul de alcool sau expunerea excesivă la soare. Tocmai de aceea alimentația devine un subiect sensibil după diagnostic. Mulți pacienți caută soluții care să le ofere speranță, iar acest lucru îi poate face vulnerabili în fața promisiunilor false despre „vindecări prin dietă””, explică dr. Irina Mateieș.

Alimentația în cancer: între mit și realitate

“Nutriția este importantă în oncologie, însă nu există diete miraculoase care să vindece cancerul. Rolul alimentației este diferit în funcție de etapa prin care trece pacientul. De exemplu, în etapa de prevenție a cancerului, nutriția are rolul de a reduce factorii de risc și de a susține starea generală de sănătate”, spune dr. Mateieș.

Nutriția în timpul tratamentului oncologic are, însă, cu totul alt scop, și anume   prevenirea malnutriției. Ea urmărește:

• reducerea efectelor adverse;
• susținerea toleranței la tratament;
• îmbunătățirea calității vieții.

“După tratamentul oncologic, nutriția are scopul de a ajuta la recuperare, corectarea deficiențelor și menținerea unei stări bune de sănătate. Evident, recomandările alimentare diferă de la pacient la pacient și depind inclusiv de tipul tratamentului oncologic”, precizează medicul.

De ce aceeași dietă nu funcționează pentru toți pacienții

Chimioterapia, radioterapia, imunoterapia sau intervențiile chirurgicale pot modifica semnificativ toleranța digestivă.

De exemplu:

• radioterapia abdominală poate provoca diaree severă;
• anumite citostatice pot duce la constipație;
• alte tratamente reduc pofta de mâncare sau provoacă greață.

“În aceste situații, recomandările generale de tip „mâncați multe fibre și legume crude” pot deveni nepotrivite sau chiar nocive. Nutriția oncologică trebuie personalizată”, declară dr. Irina Mateieș.

Dietele alternative anticancer: ce spun dovezile

Deși sunt promovate intens, în special în mediul online, majoritatea dietelor anticancer nu sunt susținute de studii clinice serioase. Multe pornesc de la teorii simpliste despre „toxine”, „aciditate” sau „energie vitală”.

Dieta alcalină

Această dietă susține că bolile, inclusiv cancerul, apar din cauza acidității organismului și promovează consumul predominant de alimente considerate „alcaline”.

Printre recomandări:

• multe legume și fructe;
• eliminarea cărnii roșii;
• evitarea zahărului și alcoolului;
• consum de apă alcalină.

“Deși unele recomandări sunt de bun-simț, teoria principală este falsă. Alimentația nu poate modifica pH-ul sângelui, deoarece organismul își reglează strict acest echilibru prin rinichi și plămâni”, explică medicul.

În forme restrictive, dieta alcalină poate duce la:

• deficit de proteine;
• deficit de vitamina B12;
• deficit de calciu;
• aport caloric insuficient.

Nu există dovezi că dieta alcalină tratează sau vindecă cancerul.

Dieta Gerson

“Este una dintre cele mai controversate diete alternative. Se bazează pe ideea că organismul trebuie „detoxifiat” pentru a se vindeca”, spune dr. Mateieș.

Regimul presupune:

• alimentație exclusiv vegetariană;
• cantități foarte mari de sucuri;
• restricții severe de sare și grăsimi;
• clisme cu cafea;
• suplimente diverse.

Dieta elimină multe surse importante de proteine și lipide și poate provoca:

• malnutriție;
• deshidratare;
• dezechilibre electrolitice;
• complicații digestive.

Studiile care promovează dieta Gerson sunt considerate slab realizate și nu există dovezi independente care să confirme eficiența acesteia în cancer.

Dieta macrobiotică

Această dietă combină alimentația cu o filozofie orientală bazată pe echilibrul dintre yin și yang.

Pune accent pe:

• cereale integrale;
• legume locale;
• evitarea produselor animale;
• excluderea zahărului.

“Unele variante pot fi echilibrate pentru persoane sănătoase dacă sunt atent planificate, însă pentru pacienții oncologici există riscul apariției deficitului de vitamina B12, fier ;I proteine, dar și al pierderii în greutate. În plus, nu există dovezi că dieta macrobiotică ar combate cancerul”, afirmă dr. Mateieș.

Dieta raw vegană

Promotorii acestei diete susțin că alimentele gătite își pierd enzimele și „energia vitală”.

Regimul presupune:

• consum exclusiv de plante;
• evitarea preparării termice peste 40°C;
• predominanța fructelor și legumelor crude.

În realitate:

• organismul uman produce propriile enzime digestive;
• gătitul poate crește biodisponibilitatea unor nutrienți;
• unele substanțe anti-nutritive sunt distruse prin preparare termică.

“Dieta raw vegană poate duce la deficit proteic și de fier, dar și de vitaminele B12 și D, precum și la scădere severă în greutate. În cazul pacienților oncologici fragili, riscul de malnutriție este semnificativ”, avertizează specialista în nutriție oncologică.

Sprijinul real pentru pacienții care suferă de cancer

În timpul tratamentului, sprijinul familiei este esențial. Însă ajutorul util nu înseamnă promovarea dietelor miraculoase sau a suplimentelor fără dovezi.

“De cele mai multe ori, suportul real înseamnă ajutor la cumpărături, gătit, susținere emoțională și încurajarea alimentației, atunci când pofta de mâncare lipsește. Nu există, în prezent, dovezi științifice solide că dietele alternative pot contribui decisiv la vindecarea cancerului. Unele recomandări alimentare pot fi utile în anumite situații, însă dietele restrictive și teoriile pseudoștiințifice pot face mai mult rău decât bine.

În oncologie, alimentația trebuie adaptată fiecărui pacient și fiecărei etape de tratament. Cele mai sigure recomandări rămân cele bazate pe dovezi medicale și discutate împreună cu medicul oncolog sau dieteticianul specializat în nutriție oncologică”, a declarat dr. Irina Mateieș.