Suspendarea taxelor vamale la îngrășăminte este un pas necesar, dar insuficient. Fermierii cer eliminarea CBAM, care a crescut prețul îngășămintelor cu 25%

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Consiliul Uniunii Europene a decis suspendarea tarifelor vamale pentru îngrășămintele pe bază de azot, o măsură venită în urma presiunilor uriașe exercitate de fermierii români și europeni. Organizațiile de profil avertizează însă că reducerea de taxe nu acoperă explozia prețurilor din ultimele luni, iar producția agricolă rămâne în pericol, se arată într-un comunicat remis vineri G4Food.ro de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

La mai bine de o lună de la izbucnirea noului conflict din Orientul Mijlociu, agricultura europeană este într-o situație dificilă. Astăzi, 22 mai 2026, Consiliul Uniunii Europene a aprobat suspendarea pentru o perioadă de un an a tarifelor vamale aplicabile îngrășămintelor pe bază de azot (precum ureea și amoniacul), esențiale pentru culturile din blocul comunitar.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) – formată din PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – salută decizia, dar trage un semnal de alarmă: măsura reprezintă doar o „ajustare temporară” care nu rezolvă problema de fond.

Prețul ureei a depășit 700 EUR/tonă

Costurile de producție din ferme au fost prinse într-o spirală periculoasă de scumpiri, declanșată inițial de războiul din Ucraina și accentuată grav în ultimele luni de noi factori externi:

• Introducerea CBAM (Mecanismul de Ajustare la Frontieră în funcție de Carbon): La începutul anului 2026, aplicarea acestei taxe de mediu a scumpit automat îngrășămintele cu 20-25%, propulsând prețul ureei de la sub 500 EUR/tonă la 570-600 EUR/tonă.

• Escaladarea conflictului în Iran: Instabilitatea geopolitică recentă a aruncat prețurile în aer, depășind pragul de 700 EUR/tonă, iar în anumite state membre UE s-a ajuns chiar și la cota de 800 EUR/tonă.

Această explozie a prețurilor lovește direct în fermierii europeni, extrem de dependenți de importurile de materii prime. Cu piețe cerealiere care stagnează și marje de profit minime, mulți producători se văd obligați să reducă suprafețele cultivate sau să folosească mai puțini fertilizanți, punând în pericol recoltele din acest an.

„Protecția mediului, folosită doar ca pretext pentru noi taxe”

Poziția producătorilor români și europeni (reprezentați la Bruxelles prin Copa-Cogeca) este extrem de fermă. Iată cum prezintă Alianța pentru Agricultură și Cooperare presiunea birocratică și ritmul în care se mișcă deciziile politice:

„Nu putem accepta ca protecția mediului să fie folosită doar ca pretext pentru introducerea permanentă de noi taxe, mecanisme birocratice și constrângeri legislative, care nu fac altceva decât să crească artificial costurile de producție pentru fermieri și cooperative, să îi împingă spre îndatorare și să le afecteze capacitatea de a investi și de a rămâne competitivi, fără efecte reale și măsurabile asupra mediului.”

Reprezentanții din agricultură subliniază că adoptarea unor măsuri tardive echivalează cu un eșec total, deoarece plantele nu așteaptă deciziile de la Bruxelles:

„Fermierii europeni susțin obiectivele de mediu și investițiile în sustenabilitate, însă acestea trebuie construite pe baze economice realiste și prin măsuri eficiente, nu prin constrângeri administrative care reduc competitivitatea agriculturii europene și afectează securitatea alimentară. Agricultura funcționează în timp real, nu retrospectiv. Dacă sprijinul nu vine în momentul în care fermierul trebuie să cumpere îngrășămintele și să înființeze cultura, orice măsură compensatorie devine tardivă și aproape inutilă. Pentru foarte mulți fermieri europeni, acest sprijin vine deja prea târziu.”

Ce solicită Alianța pentru Agricultură și Cooperare?

Pentru a evita un colaps structural, AAC cere măsuri mult mai agresive din partea Comisiei Europene, a Parlamentului European și a miniștrilor de resort:

1. Scutirea totală a îngrășămintelor de la prevederile mecanismului CBAM, având în vedere impactul lor critic asupra securității alimentare.

2. Amânarea aplicării CBAM pentru fertilizanți, în cazul în care excluderea definitivă nu este posibilă, până când sistemele internaționale de referință și de achiziție vor deveni complet operaționale.

Fermierii avertizează că, dacă autoritățile nu vor interveni de urgență cu măsuri excepționale, decontul final nu va fi plătit doar de producători, ci de toți cetățenii europeni, prin scumpirea accelerată a alimentelor de bază la raft.