Înghețul de primăvară lovește livezile din România / Tanczos Barna: culturile de câmp rezistă, dar livezile au pierderi

Temperaturile neobișnuit de scăzute din această perioadă au produs pagube importante în sectorul pomicol din România, în timp ce culturile de câmp par să fi rezistat mai bine condițiilor meteorologice, potrivit declarațiilor ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, citate de Agerpres.

Evaluările preliminare arată că problemele sunt răspândite la nivel național, aproape toate județele cu activitate pomicolă raportând efecte negative asupra producției. „Temperaturile scăzute au afectat aproape în fiecare județ unde există pomicultură, au afectat producția și probabil vor fi consecințe destul de severe pe această temă”, a declarat oficialul.

În contrast cu situația din livezi, culturile de câmp nu ridică, cel puțin pentru moment, motive majore de îngrijorare. Potrivit informațiilor colectate de la direcțiile agricole, starea acestora este, în general, bună.

Ministrul a subliniat că rezultatele sunt surprinzătoare, mai ales în contextul unor perioade de secetă accentuată în anumite regiuni. „Culturile de câmp nu arată rău. Spre surprinderea mea, provin dintr-o zonă unde este secetă de 6-7 săptămâni, unde practic n-a plouat. În majoritatea țării avem precipitații suficiente pentru a avea culturi bune”, a explicat Tanczos Barna.

Aceste observații sugerează o reziliență mai mare a culturilor de câmp, chiar și în condiții climatice dificile.

Fluctuațiile de temperatură, noua realitate climatică

Situația actuală este interpretată de autorități ca o consecință directă a schimbărilor climatice. Ministrul Agriculturii atrage atenția că încălzirea globală nu înseamnă doar temperaturi mai ridicate, ci și variații extreme și imprevizibile. „Încălzirea globală nu o să însemne doar căldură excesivă, doar temperaturi ridicate, ci fluctuații anormale, fluctuații care vor pune la grea încercare și fermierii, și cetățenii”, a declarat acesta.

Exemplele din ultimele săptămâni sunt elocvente: temperaturi negative în plină primăvară și episoade de secetă severă, caracteristice mai degrabă sfârșitului verii. „Avem minus trei grade în aprilie, la mine în Harghita, chiar și în mai, și secetă ca și cum am fi la sfârșitul lunii august. E o provocare uriașă pentru fermieri”, a adăugat oficialul.

Pomicultura, cel mai vulnerabil sector

Livezile sunt deosebit de sensibile la variațiile de temperatură, mai ales în perioada de înflorire. Episoadele de îngheț pot distruge florile și, implicit, producția anuală. Acest tip de risc este dificil de gestionat, chiar și în condițiile unor tehnologii moderne, ceea ce face ca pomicultura să fie unul dintre cele mai vulnerabile sectoare agricole. În lipsa unor măsuri eficiente de protecție, pierderile pot fi semnificative și pot afecta atât producătorii, cât și piața internă.

Ministrul Agriculturii a subliniat că, deși unele riscuri pot fi diminuate prin investiții și politici publice, există limite clare în capacitatea de intervenție. „Unele dintre acestea pot fi reduse ca risc prin irigații, prin intervenții din partea statului, altele sunt la mâna bunului Dumnezeu, pentru că nu putem să intervenim”, a spus Tanczos Barna.

Această declarație reflectă realitatea unui sector agricol expus în mod direct condițiilor naturale, în care factorii climatici joacă un rol decisiv.

O provocare majoră pentru agricultură

Episodul actual evidențiază dificultățile cu care se confruntă agricultura românească într-un context climatic tot mai instabil. Fermierii trebuie să se adapteze rapid la condiții extreme și imprevizibile, în timp ce autoritățile caută soluții pentru a reduce impactul acestor fenomene. Pe termen lung, astfel de situații ar putea impune schimbări structurale în agricultură, de la alegerea culturilor până la investițiile în infrastructură și tehnologii de protecție.

Pentru moment, însă, bilanțul este clar: culturile de câmp rezistă, dar pomicultura plătește prețul fluctuațiilor climatice. Iar efectele acestor pierderi se vor vedea, cel mai probabil, în producția și prețurile din lunile următoare.