Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România și Clubul Fermierilor Români: Politicile UE privind pesticidele amenință producția și exporturile României

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) și Clubul Fermierilor Români (CFRO) avertizează că reducerea drastică a substanțelor active autorizate în Uniunea Europeană pune în pericol stabilitatea economică și autosuficiența alimentară a țării. Conform unui studiu realizat de HFFA Research GmbH, și citat de Agerpres, limitarea opțiunilor pentru protecția plantelor va transforma agricultura românească dintr-un pilon de export într-un sector vulnerabil și dependent de importuri.

Producția agricolă, în declin sub presiunea reglementărilor

Cercetarea evidențiază o scădere agresivă a numărului de soluții chimice disponibile pentru fermieri:

• Evoluția substanțelor autorizate: De la 280 de substanțe active în 2011, s-a ajuns la 220 în 2026, cu o perspectivă de scădere până la 150 până în anul 2030.

• Impactul asupra culturilor de bază: Scăderea numărului de tratamente disponibile ar putea diminua exporturile de grâu și porumb cu aproximativ 40%.

• Vulnerabilitatea consumului intern: În noile condiții, România ar putea acoperi doar 54% din necesarul intern de tomate și 78% din cel de struguri (viță-de-vie).

Va crește importul și vor scădea exporturile

Steffen Noleppa, unul dintre autorii studiului, subliniază că politicile restrictive afectează direct competitivitatea României. Reducerea productivității va deteriora balanța comercială, forțând țara să importe alimente pe care în prezent le produce local. Această situație nu este specifică doar României, realități similare fiind observate și în alte state precum Polonia sau Cehia.

Fermierii cer ca agricultura se fie considerată sector strategic

În contextul crizelor actuale, reprezentanții fermierilor cer măsuri urgente pentru protejarea sectorului:

• Recunoaștere oficială: Declararea agriculturii drept sector strategic de siguranță națională pentru a debloca investiții și avantaje economice.

• Susținerea inovației: Adaptarea cadrului legislativ pentru a permite accesul la resurse bazate pe știință, adaptate schimbărilor climatice.

• Asigurarea profitabilității: Oferirea unor instrumente moderne care să permită fermierilor să producă valoare adăugată și să mențină securitatea alimentară națională.

„Suntem în fața unor alegeri simple. Ne dorim o agricultură modernă, cu acces la resurse bazate pe știință, sau una care trebuie să trăiască sub imperiul unor schimbări impredictibile?”, a declarat Vasile Iosif, președintele AIPROM.

Fără un cadru legislativ care să încurajeze cercetarea și disponibilitatea substanțelor active, fermierii români nu vor putea răspunde simultan cerințelor de sustenabilitate ale UE și nevoilor de consum ale populației.