STUDIU | Plantele se „hrănesc” și direct din praful atmosferic, nu doar prin rădăcini/ Implicații majore pentru înțelegerea ecosistemelor din zone cu soluri aride sau sărace

O echipă de cercetători de la Universitatea Ben-Gurion din Israel a dărâmat o teorie fundamentală a biologiei vegetale, demonstrând că plantele au capacitatea de a absorbi nutrienți esențiali direct din praful atmosferic. Descoperirea, publicată în revista New Phytologist, contrazice dogma conform căreia supraviețuirea plantelor depinde exclusiv de mineralele extrase prin rădăcini din sol, relatează Agerpres.

Frunzele, un nou „sistem digestiv” pentru minerale

Studiul arată că minerale critice, precum fierul și fosforul, pot fi absorbite direct prin suprafața frunzelor. Experimentele desfășurate în bazinul mediteraneean, unde au fost simulate episoade de praf atmosferic, au confirmat că plantele expuse au înregistrat o creștere semnificativă a nivelului de nutrienți.

Secretul acestui proces stă în chimia fină a plantei: suprafața ușor acidă a frunzelor acționează ca un solvent, descompunând particulele de praf și eliberând substanțele nutritive care sunt ulterior „aspirate” în interiorul țesutului vegetal.

Cifrele care schimbă totul

Cercetarea subliniază că acest mecanism, deși ignorat până acum, are o pondere surprinzătoare în dieta plantelor:

• Fier: Până la 17% din aportul total poate proveni din aer.

• Fosfor: Absorbția prin frunze poate asigura până la 12% din necesar.

• În timpul furtunilor de praf: Aportul atmosferic poate egala sau chiar depăși cantitatea de nutrienți extrasă din sol.

Impactul asupra viitorului planetei

Această descoperire are implicații majore pentru înțelegerea ecosistemelor, în special a celor situate în zone cu soluri aride sau sărace. Pe măsură ce schimbările climatice intensifică fenomenele de dispersie a prafului la nivel global, importanța acestui mecanism de hrănire „aeriană” va crește considerabil.

Dincolo de mediul academic, rezultatele studiului ar putea revoluționa agricultura, oferind noi perspective asupra modului în care culturile pot fi fertilizate sau susținute în condiții de mediu extreme.