În inima Munților Cindrel, în „Țara Colibelor”, din Sibiu, Maria Hoadrea, la aproape 75 de ani, nu este doar o localnică din Râul Sadului, ci bunica adoptivă a tuturor turiștilor care poposesc la stâna din Secături. Pentru ei pregătește mâncare făcute „ca la mama acasă”.
Cei care ajung la coliba Mariei nu pleacă niciodată flămânzi. Masa se umple rapid cu tocană de cartofi cu afumătură, tăiței de casă, balmoș și gogoși pufoase cu dulceață. Nu lipsesc rachiul și vișinata.
Dincolo de bucate, Maria oferă și lecții de viață. „Vin multe doamne de la birou și-mi spun că-s norocoasă, că n-am stres”, povestește ea. Răspunsul Mariei este de o simplitate dezarmantă: „Noi, țăranii, ne îmbolnăvim doar de răceală, n-avem altele, că nu ne batem capul cu calcule.”
Alături de soțul ei, cu nouă ani mai vârstnic, Maria petrece opt luni pe an la munte. Îngrijește vaci, oi, cai și măgari, plus o grădină de zarzavat. Deși munca e grea, ea se descrie ca fiind „iute ca și curentul de la priză”.
Această forță a însoțit-o mereu. În comunism, străbătea țara cu desaga de brânză în spate, ajungând până la București sau Brăila pentru a-și crește cei cinci copii. Pe atunci, copiii dormeau în fân, „ca sarmalele”, și erau coborâți de pe munte în desagi, pe spatele măgarilor.
Deși viața ei pare limitată la marginile satului, Maria a fost mereu o minte curioasă. Cu banii obținuți din vânzarea a două vaci și a unui porc, a zburat în tinerețe spre Orientul Mijlociu. „Mărie, îi fain la Râu Sadului, dar mai trebuie să vezi și lumea asta mare!”, și-a spus ea înainte de a vizita Israelul, Egiptul și Iordania, pe urmele pașilor lui Iisus.
Astăzi, Maria își petrece timpul lucrând șosete de lână în timp ce vinde brânză în piață. Nu o sperie frigul: „Mă întreabă cucoanele dacă nu-mi îngheață degetele. Păi ce, lor le îngheață când stau cu degetele pe ecranul telefonului?”
Maria provine dintr-o familie de oameni longevivi. Tatăl ei, Ilie Răduț, ultimul veteran de război din Râu Sadului, a trăit până la 99 de ani și 5 luni. Astăzi, Maria se bucură de o familie numeroasă: 5 copii, 10 nepoți și 6 strănepoți.
Când soarele trece de miezul zilei, Maria îl pregătește pe Bobiță, măgărușul. Se urcă în șa și pornește la deal, spre colibă. Coboară periodic cu roți de caș și burduf, purtând cu ea gustul ierbii grase de pe Secături și truda unei vieți care, deși aspră, a fost mereu trăită cu seninătate.
Această poveste face parte din seria „Oameni și Locuri de Poveste”, o inițiativă a Consiliului Județean Sibiu.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți