Kimchi, preparatul coreean fermentat foarte popular în ultimii ani, a ajuns în centrul unei noi discuții despre microplastice și nanoplastice. Potrivit unui articol publicat de People, un studiu nou sugerează că o bacterie lactică izolată din kimchi ar putea ajuta organismul să elimine mai ușor nanoplasticele din intestin. Informația există, dar trebuie citită cu o nuanță importantă: cercetarea nu a fost făcută încă pe oameni, ci în condiții de laborator și pe șoareci.
Confirmarea credibilă a acestor date vine din surse științifice și instituționale. EurekAlert, care a distribuit comunicatul bazat pe studiul evaluat de specialiști, arată că echipa a analizat o bacterie numită Leuconostoc mesenteroides CBA3656, izolată din kimchi, și a observat că aceasta se poate lega de nanoplastice în condiții intestinale simulate. În testele pe șoareci germ-free, administrarea acestei bacterii a dus la o creștere de peste două ori a cantității de nanoplastice eliminate prin fecale. Articolul științific este publicat în Bioresource Technology.
Cu alte cuvinte, nu kimchi în sine a fost testat direct ca aliment într-un studiu clinic pe oameni, ci o tulpină probiotică extrasă din el. Asta înseamnă că titlurile de tipul „alimentul care scoate microplasticele din corp” simplifică informația mult mai mult decât permit datele reale. Cel mult se poate spune, prudent, că o bacterie derivată din kimchi a arătat în laborator și la animale un potențial de a lega nanoplasticele și de a favoriza eliminarea lor.
Phys.org, care a relatat la rândul său despre lucrare, explică faptul că bacteria și-a păstrat capacitatea de adsorbție într-un interval larg de condiții relevante pentru mediul intestinal. Publicația notează că eficiența de adsorbție a rămas la 57% în condiții intestinale simulate, iar rezultatele pe animale au sugerat o reducere posibilă a acumulării de nanoplastice în intestin.
De ce contează acest lucru? Pentru că nanoplasticele, particule extrem de mici rezultate din degradarea materialelor plastice mai mari, sunt intens studiate pentru potențialele lor efecte asupra sănătății. Totuși, chiar aici există o doză serioasă de prudență științifică. Unele surse academice și instituționale subliniază că microplasticele și nanoplasticele sunt larg răspândite în mediu și pot ajunge în organism, însă amploarea exactă a efectelor asupra sănătății umane rămâne încă în dezbatere, iar metodele de măsurare sunt în continuă rafinare.
Există și alte cercetări care au intrat în aceeași conversație publică, de exemplu cele despre okra și schinduf. Și aici există confirmări credibile, dar din nou într-un context mai limitat decât lasă să se înțeleagă unele titluri populare. American Chemical Society și Tarleton State University au arătat că extractele de okra și schinduf pot atrage și elimina o parte importantă din microplastice din apă, inclusiv din apă dulce, apă marină și ape subterane. Dar aceste rezultate privesc tratarea apei, nu eliminarea microplasticelor din corpul uman.
Aici este diferența esențială. Studiul despre kimchi se referă la un posibil mecanism biologic observat la animale, printr-o bacterie probiotică izolată din aliment. Studiile despre okra și schinduf se referă la purificarea apei contaminate, nu la detoxifierea oamenilor. Prin urmare, toate aceste date sunt interesante, dar nu justifică încă ideea că există deja un aliment dovedit că „scoate microplasticele din corpul uman”.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți