Postul intermitent și cancerul/Dr. Irina Mateieș, specialist în nutriție oncologică, explică ce spun studiile și care este realitatea

Postul nu mai este doar o practică religioasă sau culturală – în ultimii ani, postul intermitent a devenit un subiect de interes major în sănătate și nutriție. Totuși, în ciuda popularității sale, există multe mituri legate de efectele sale asupra cancerului. Dr. Irina Mateieș, medic primar în medicină de familie și nutriționist specializat în nutriția oncologică la Clinica Amethyst din Cluj, explică pentru G4Food, ce înseamnă postul, ce tipuri există și ce spun studiile științifice despre legătura dintre post și cancer.

Ce este postul

În limba română, „post” este asociat adesea cu tradițiile religioase și abstinența de la alimente de origine animală. Însă există și „postul negru” sau „ajunarea”, care implică abstinența completă de la mâncare pentru o perioadă determinată – concept similar cu „fasting” din engleză.

Orice perioadă normală fără alimentație, cum ar fi somnul nocturn, poate fi considerată un post fiziologic. Însă, în contextul studiilor, termenul „post” se referă la abstinența completă de la hrană pentru perioade definite de timp.

Tipuri de post intermitent

“Postul intermitent (Intermittent Fasting – IF) alternează perioadele de alimentație cu cele de abstinență. Pentru a fi considerat post intermitent, perioada fără mâncare trebuie să fie între 12 și 24 de ore. Dacă depășește 24 de ore, se clasifică drept post prelungit.

Cele mai populare forme de post intermitent sunt:

• Alternanța zilelor de post: O zi se mănâncă normal, următoarea se reduce aportul caloric sub 25% sau se renunță complet la hrană.
• Dieta 5:2: Cinci zile normale de alimentație și două zile cu aport caloric foarte scăzut, neconsecutive.
• Postul periodic / „dietă care imită postul”: Cinci zile pe lună cu aport caloric extrem de redus, restul lunii alimentație normală.
• OMAD (One Meal A Day): O singură masă pe zi, urmată de 24 de ore fără hrană.
• Time-Restricted Eating (Timp limitat pentru alimentație): Limitarea ferestrei de alimentație zilnică, de exemplu 16:8 (16 ore de post, 8 ore de alimentație)”, explică dr. Irina Mateieș.

De ce se studiază postul?

Inițial, cercetările s-au concentrat pe pierderea în greutate, sănătatea cardiovasculară și metabolism. Observațiile istorice arată că lipsa periodică de hrană poate avea efecte asupra sănătății, iar unii cercetători consideră că excesul de alimente în societatea modernă poate fi dăunător.

“Ipoteza terapiei prin post a pornit și de la observații folclorice: persoanele bolnave adesea își pierd apetitul, iar „pauza” de la mâncare ar putea ajuta organismul să se concentreze pe vindecare. În realitate, postul adaugă stres organismului, declanșând modificări celulare care, teoretic, ar putea avea efecte protective”, spune specialista în nutriție oncologică.

Ce arată studiile despre legătura dintre postul intermitent și cancer

Majoritatea studiilor privind postul intermitent se concentrează pe pierderea în greutate, sănătatea metabolică și cardiovasculară. “Deși restricția calorică implicată în post poate duce la reducerea greutății cu 3-4% în 2-3 luni, efectele spectaculoase sau specifice asupra cancerului nu sunt confirmate.

Direcțiile principale de cercetare vizează:

• Controlul greutății și al metabolismului glucozei: Reducerea riscului de cancer prin scăderea obezității și îmbunătățirea sensibilității la insulină.
• Cancerul de sân: Studiile investighează dacă postul intermitent poate influența supraviețuirea pacientelor prin reglarea insulinelor și reducerea grăsimii corporale. Rezultatele sunt încă limitate și similare cu alte metode de reducere a greutății.
• Încetinirea creșterii tumorilor: Reducerea glicemiei și creșterea sensibilității la insulină ar putea încetini creșterea anumitor tumori, dar dovezile sunt insuficiente.
• Autofagia: Postul poate stimula procesul prin care celulele elimină componentele deteriorate. Deși promițător în laborator, efectele asupra tumorilor umane sunt neclare. Autofagia poate frâna proliferarea tumorală, dar și susține supraviețuirea celulelor canceroase în condiții de stres.
• Protecția celulelor sănătoase în chimioterapie: Ipoteza că postul ar reduce efectele secundare ale tratamentului nu este confirmată prin studii ample”, explică dr. Mateieș.

Pentru persoanele sănătoase, postul intermitent poate fi de folos

În prezent, datele despre postul intermitent și cancer sunt insuficiente pentru concluzii definitive. Postul intermitent nu trebuie promovat ca tratament sau soluție universală pentru sănătate, spune dr. Irina Mateieș.

“Pentru persoanele sănătoase, fără risc de malnutriție, postul intermitent poate fi folosit pentru gestionarea greutății și îmbunătățirea metabolismului, dar doar sub supraveghere și cu informare corectă. În cazul pacienților care au diagnostic de cancer, orice schimbare alimentară trebuie discutată obligatoriu cu medicul. Așadar, alegeți metode dovedite științific și surse credibile înainte de a adopta orice tip de post intermitent”, recomandă dr. Irina Mateieș, specialist în nutriție oncologică.