Auditorii europeni au descoperit că UE nu valorifică îndeajuns potenţialul inovării în agricultură, în ciuda finanțărilor importante alocate

Instrumentul prin care UE stimulează productivitatea şi durabilitatea agriculturii prin inovare (PEI-AGRI) nu a fost valorificat la întregul său potenţial, arată un raport special publicat joi de Curtea de Conturi Europeană.

În perioada 2014-2022, prin acest instrument s-au alocat fonduri de aproape un miliard de euro din bugetul UE şi bugetele naţionale pentru a promova practici inovatoare în agricultură. Cu toate acestea, instrumentul nu a reuşit să producă inovaţii utile şi practice sau care să fi fost adoptate pe scară largă. Auditorii recomandă să se pună accentul pe nevoile practice ale fermierilor, să se îmbunătăţească selecţia proiectelor şi să se disemineze rezultatele într-un mod mai eficace, astfel încât întregul sector să poată beneficia de inovaţii, transmite Agerpres.

Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea şi durabilitatea agriculturii (PEI-AGRI), introdus în 2012, este finanţat prin politica agricolă comună (PAC) şi prin politica pentru cercetare şi inovare a UE (programul Orizont). În cadrul PAC 2014-2022, instrumentul a sprijinit peste 4.000 de proiecte de inovare menite să impulsioneze productivitatea şi durabilitatea prin colaborare între fermieri, cercetători, consultanţi şi întreprinderi agroalimentare.

„Inovarea este un imperativ dacă se doreşte ca sectorul agricol să îşi îmbunătăţească sustenabilitatea economică, socială şi de mediu. Instrumentul utilizat de UE pentru a stimula inovarea la nivel de fermă ar fi putut aduce rezultate mai consistente în raport cu banii cheltuiţi. S-au ratat unele oportunităţi deoarece nu au fost luate în considerare nevoile practice ale fermierilor, deşi şansele de succes ar fi fost mult mai mari dacă fermierii ar fi fost implicaţi în mod direct”, a declarat Joao Leao, membrul ECA responsabil de acest audit.

Auditorii au examinat un eşantion considerabil de 70 de proiecte implementate în Spania, Franţa, Ţările de Jos şi Polonia. Aceştia au constat că, în general, potenţialul de inovare nu a constituit un factor decisiv în selectarea proiectelor. Fermierii au fost rareori implicaţi în proiecte iar nevoile în materie de inovare ale fermierilor au fost neglijate de cele mai multe ori. Aceasta deşi auditorii au constatat că implicarea activă a fermierilor în proiecte sporea nu numai şansele de succes, ci şi calitatea inovării obţinute.

Multe dintre proiectele finanțate nu aveau legătură directă cu agricultura

Auditorii au observat, de asemenea, că aproape o treime dintre proiectele pe care le-au examinat nu aveau aproape nicio legătură directă cu agricultura. Unele proiecte s-au axat pe domenii precum procesarea industrială a alimentelor sau pe brandingul de retail. Un proiect din Polonia implica producţia industrială de unt şi a contribuit doar într-o mică măsură la sustenabilitatea economică a producătorilor locali de lactate.

Un alt proiect, din Spania, a vizat doar îmbunătăţirea brandului unui lanţ de supermarketuri. În plus, mai mult de jumătate dintre proiecte nu au reuşit să genereze inovaţii de succes, afirmă auditorii. În multe cazuri, proiectele nu au produs niciun rezultat practic sau au abordat doar nevoi de nişă. În alte cazuri, proiectele serveau în principal interese individuale. Auditorii au identificat şi cazu,ri în care fondurile au fost utilizate pentru a sprijini investiţii care probabil ar fi fost realizate oricum sau care nu aduceau beneficii clare pentru întregul sector.

Rezultatele sunt lipsite de cele mai multe ori de consecințe reale, practice

Un alt domeniu în care s-au constatat deficienţe este diseminarea rezultatelor iar auditorii văd o oportunitate ratată. Doar aproximativ jumătate dintre proiecte au transmis mai departe cunoştinţele create. Dintre cele 18 proiecte care au generat rezultate utile, doar şase au condus la inovaţii care au fost adoptate pe scară largă.

Inovaţiile promiţătoare au fost rareori promovate de statele membre la nivel local şi la nivelul fermierilor, chiar dacă PAC permitea utilizarea fondurilor pentru activităţi de formare şi educaţionale şi pentru servicii de consultanţă.

Auditorii au mai descoperit că nu s-au valorificat eventuale sinergii cu finanţarea oferită de UE pentru cercetare şi inovare (Orizont 2020). Niciunul dintre cele 70 de proiecte examinate nu a utilizat resurse din programul Orizont 2020, deşi acesta rezervase peste 1,5 miliarde de euro pentru cercetarea în domeniul agriculturii şi al silviculturii în perioada 2014-2020.