FOTO: Freepik
Franţa rămâne principala putere agricolă a Europei, dar marjele sale de profit au scăzut puternic în 2025, un an dificil pentru toate sectoarele, cu un consum mai mic de vin, un şeptel în declin şi un grâu mai dificil de exportat, transmite AFP citat de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În ultimul deceniu (2010-2020), Franţa a pierdut 100.000 de ferme, iar jumătate din cei aproximativ 490.000 de operatori de exploataţii agricole vor ajunge la vârsta de pensionare până în 2030. La acestea se adaugă frecvenţa tot mai mare a fenomenelor meteorologice extreme şi a epizootiilor, precum şi instabilitatea geopolitică.
În 2025, balanţa agricolă a Franţei (diferenţa dintre exporturile şi importurile de produse agricole şi agroalimentare) s-a redus până la 200 de milioane de euro: un punct de cotitură pentru o ţară care a devenit al şaselea cel mai mare exportator european, după Ţările de Jos, Polonia şi Spania, în timp ce în 2000 ocupa locul al doilea.
Franţa rămâne principalul producător şi exportator de cereale din UE, dar pierde teren.
Exporturi scăzute anul trecut
După o recoltă dezastruoasă de grâu în 2024, valoarea exporturilor a scăzut până la 6,6 miliarde de euro (de la 7,7 miliarde de euro în 2023), din cauza scăderii atât a preţurilor, cât şi a volumelor. De atunci, acestea şi-au revenit (creştere de 49% faţă de anul precedent, la sfârşitul lunii septembrie), impulsionate de recolta puternică din 2025.
Cu toate acestea, creşterea randamentelor nu compensează tendinţa de scădere a suprafeţelor cultivate cu grâu, cea mai mică din ultimii 20 de ani, şi nici scăderea preţurilor pe pieţele globale.
Creşterea producţiei ar putea permite Franţei să exporte între 16 şi 17 milioane de tone de grâu în 2025-2026. Însă, în pofida majorării achiziţiilor de grâu francez ale Marocului, acest obiectiv va fi dificil de atins fără Algeria, care a boicotat fosta putere colonială în 2025, sau a Chinei, care a făcut achiziţii mici de grâu francez în ultimele luni.
Producătorii francezi de culturi agricole se confruntă, de asemenea, cu o scădere a preţurilor la cartofi, din cauza supraproducţiei din Europa, şi cu o eroziune continuă a preţurilor zahărului, care penalizează cultivatorii de sfeclă de zahăr, în ciuda randamentelor bune.
În ceea ce priveşte fructele şi legumele, Franţa continuă să importe mai mult de jumătate din consumul său.
Vinul, sector cu probleme
Un alt sector agricol francez care are probleme este vinul. Exporturile de vinuri şi băuturi spirtoase au scăzut, din nou, anul trecut, cu 8% în valoare, afectate de războaiele comerciale cu Statele Unite şi China, un curs de schimb nefavorabil şi un consum mai scăzut.
Cu fiecare an care trece, excedentul înregistrat de Franţa de pe urma comerţului cu vin, al treilea cel mai important produs exportat de Hexagon (după industria aerospaţială şi cosmetice) se erodează. Această situaţie reflectă şi o scădere lentă a volumelor de vânzări pe toate pieţele tradiţionale, inclusiv în Franţa, din cauza schimbării modelelor de consum.
În ceea ce priveşte recolta din 2025, aceasta ar putea fi cea mai mică din 1957, după un 2024 deja dificil, din nou din cauza schimbărilor climatice (secetă, val de căldură).
Al doilea mare producător mondial de vin după Italia, Franţa tocmai a lansat un nou plan de ajutor pentru defrişarea viţei de vie.
O altă tendinţă înregistrată de Franţa este scăderea accelerată a şeptelului. Ţara are în continuare cele mai mare efective de bovine din UE (15,7 milioane de capete la începutul anului 2025), dar tendinţa este de scădere din cauza lipsei de cumpărători şi a bolilor animalelor. Sectorul se declară ameninţat de acordurile de liber schimb încheiate de Bruxelles şi se teme de concurenţa cărnii de vită braziliene sau australiene, produse în condiţii de mediu şi de bunăstare a animalelor mai puţin stricte.
Sectorul produselor lactate şi celebrele sale brânzeturi au avut de suferit, în ciuda creşterii producţiei de lapte (peste 23 de miliarde de litri în 2025), din cauza tarifelor vamale impuse în China şi Statele Unite.
Sectorul avicol, rămas în urmă
Carnea de porc şi ouăle franceze sunt suficiente pentru a satisface aproape întregul consum francez. Cu toate acestea, sectorul avicol a rămas în urmă în faţa creşterii consumului şi denunţă importurile din Brazilia şi Ucraina: unul din doi pui este importat.
În sectorul piscicol, Franţa ocupă locul al doilea în Europa (după Spania) la pescuitul de peşte şi crustacee (473.000 de tone în 2023) şi acvacultură (180.000 de tone). Dar peştele are o parte mică în dieta franceză şi contribuie cu cinci miliarde de euro la deficitul balanţei comerciale. Gustul francezilor, care ocupă locul al patrulea în topul marilor consumatori din Europa (33,7 kg pe cap de locuitor în 2022), s-a schimbat: în loc de merluciu sau calcan, aceştia preferă somonul şi creveţii, care reprezintă mai mult de o treime din importurile de peşte.
