foto: orodelsalento.com
Lampascioni sunt o legumă din familia cepei care face parte din flora spontană de pe terenurile calcaroase din anumite zone din sudul Italiei. Seamănă ca formă cu ceapa dar sunt mai mici și dar nu sunt iuți precum ea, ci au un gust ușor pământiu foarte caracteristic. Merită să cunoaștem plantele din jurul nostru care se pot adapta la clima și terenul local, pentru că fiecare poate însemna un plus de bine. Ceapa nu e doar ceapa albă, galbenă, așa cum usturoiul nu e doar cel cu care suntem obișnuiți.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Denumirea științifică a plantei este Muscari comosum, iar bulbii sunt cunoscuți și consumați încă din antichitate. Grecii și romanii îi foloseau atât în scop alimentar, cât și medicinal, fiind considerate ca având efect tonic și chiar afrodisiac. În cultura țărănească din sudul Italiei erau culeși iarna și consumați în timpul sărbătorilor. În ultimele decenii au început să fie și cultivați, fiind o legumă tot mai căutată, mai ales pe perioada anotimpului rece.
Caracteristici botanice, habitat natural, proprietăți
Muscari comosum este o plantă erbacee perenă, cu frunze liniare și flori dispuse în ciorchine de culoare albastru-violet. Preferă mediile însorite și solurile bine drenate, adesea calcaroase. Crește spontan pe câmpurile necultivate, pe pășuni și pe dealurile din bazinul mediteraneean, prosperând acolo unde puține alte plante reușesc să supraviețuiască.
Bulbii de lampascioni oferă numeroase beneficii pentru sănătate. Sunt bogați în fibre, flavonoide, quercetină și mucilagii. Ajută digestia, îmbunătățesc regularitatea intestinală și au efecte depurative și antiinflamatoare. De asemenea, conțin săruri minerale esențiale precum potasiu, fier, calciu și magneziu, având un aport caloric foarte scăzut: doar 40 kcal la 100 de grame.
În ciuda beneficiilor, pot avea și efecte secundare. Este contraindicat să fie consumați de către persoane care suferă de alergie la nichel, deoarece îl conțin în cantități mari. De asemenea, consumați în exces, pot provoca balonare abdominală și meteorism.
Cultivarea lor necesită răbdare: bulbii au nevoie de până la 3-4 ani pentru a ajunge la maturitate. Se recoltează manual între lunile noiembrie și februarie, urmând metodele tradiționale țărănești. Pot fi cultivați și în ghiveci, cu condiția utilizării unor recipiente adânci și a unui pământ calcaros.
Cum se gătesc acești bulbi
După recoltare, bulbii de lampascioni trebuie curățați și crestați în formă de cruce la bază. Se lasă la înmuiat timp de 12-24 de ore în apă rece, schimbând apa des; acest proces ajută la eliminarea gustului ușor amar. Ulterior, se fierb timp de aproximativ 30-40 de minute și sunt gata pentru a fi gătiți în diverse rețete tradiționale sau creative.
Se mai prepară din ei și piure, omlete, sau compoziție pentru chiftele, adăugând pâine veche sau pesmet, ouă și alte adaousuri de gust, chiar și brânză.
Se pot prăji, devenind crocanți, ideali ca aperitiv sau ca garnitură. Dar se pot și conserva în ulei sau soluție de apă cu oțet, condimentați cu usturoi, dafin, piper, consumându-i până la următoarea recoltă.
