Elveția ar putea să-și hrănească întreaga populație fără importuri alimentare, arată un nou studiu / Cum ar fi posibil având în vedere că, în prezent, Elveția produce doar jumătate din alimentele pe care le consumă

Elveția ar putea, cel puțin teoretic, să-și asigure întreaga hrană necesară populației exclusiv din producția internă, fără a mai apela la importuri alimentare. Aceasta este concluzia unui nou studiu realizat de Institutul de Cercetare pentru Agricultura Ecologică (FiBL), ETH Zurich și compania de consultanță O+L GmbH. Cercetarea a fost publicată în revista Swiss Agricultural Research și indică un scenariu în care producția agricolă națională ar fi suficientă pentru a acoperi consumul intern, notează Le News.

În prezent, Elveția produce doar aproximativ jumătate din alimentele pe care le consumă. Astfel, în jur de 40–50% din hrana consumată pe plan intern este importată.

Concluzia studiului se bazează pe consumul ridicat de resurse al producției zootehnice. Carnea și produsele lactate necesită mult mai mult teren, furaje și energie comparativ cu culturile destinate direct consumului uman. Autorii studiului ridică o întrebare rar abordată în dezbaterile de politică agricolă din Elveția: cum ar putea fi utilizat terenul agricol în primul rând pentru a hrăni oamenii, nu animalele.

Prețul acestui scenariu ar fi o schimbare semnificativă a dietei

Analiza evidențiază un compromis major între producția vegetală destinată consumului direct și cea direcționată prin intermediul animalelor. În prezent, o parte semnificativă din terenurile arabile ale Elveției este folosită pentru cultivarea furajelor, în special pentru bovine și păsări. Renunțarea la această utilizare, susțin cercetătorii, ar elibera suficient teren pentru a acoperi necesarul caloric al populației.

Prețul acestui scenariu ar fi o schimbare semnificativă a dietei. Hrănirea țării fără importuri ar presupune o reducere considerabilă a consumului de carne și produse lactate. Creșterea bovinelor bazată pe pășunat nu este pusă sub semnul întrebării: pășunile extinse ale Elveției sunt potrivite pentru acest tip de agricultură, iar rumegătoarele își păstrează un rol în sistem. În schimb, studiul contestă logica folosirii terenurilor arabile de înaltă calitate pentru cultivarea plantelor destinate exclusiv producerii de furaje pentru animale.

Cercetătorii critică și politicile agricole actuale. Sistemul de plăți directe și protecția la frontieră favorizează, potrivit lor, producția animală în detrimentul alimentelor de origine vegetală. Studiul nu propune reforme concrete, dar oferă date menite să informeze viitoarele decizii politice, fără a le impune.

Autorii subliniază că o schimbare atât a producției, cât și a dietelor ar putea aduce beneficii suplimentare. Extinderea culturilor de cereale și leguminoase pentru consum uman ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră și ar contribui la îmbunătățirea biodiversității, iar unele dintre aceste schimbări ar putea fi implementate relativ rapid.

În plus, există un volum considerabil de cercetări privind avantajele pentru sănătate ale dietelor bogate în alimente de origine vegetală. Studiile și analizele evaluate de experți arată constant că un consum mai mare de alimente vegetale este asociat cu numeroase beneficii pentru sănătate, mai ales atunci când accentul cade pe alimente integrale, minim procesate, precum legumele, fructele, cerealele integrale, leguminoasele, nucile și semințele.