foto: pexels.com/Tom Fisk
Creșterea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă face ca alimentele să devină mai calorice, dar mai sărace în nutrienți și, în unele cazuri, potențial mai toxice, arată un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea Leiden din Olanda, notează The Guardian.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Sterre ter Haar, lector la Universitatea Leiden, împreună cu alți cercetători ai instituției, a dezvoltat o metodă care permite compararea mai multor studii privind modul în care plantele reacționează la niveluri crescute de CO₂. Rezultatele au fost surprinzătoare: deși producțiile agricole cresc, densitatea nutrițională a culturilor scade. În mod special, nivelul de zinc se reduce, în timp ce concentrația de plumb crește.
„A fost o mare surpriză să vedem cât de dramatice au fost unele dintre schimbările nutriționale și cât de diferit au reacționat plantele”, a declarat Sterre ter Haar. „Nu asistăm la un simplu efect de diluare, ci la o schimbare completă a compoziției alimentelor noastre… Acest lucru ridică și întrebarea dacă ar trebui să ne ajustăm dieta într-un anumit fel sau să schimbăm modul în care cultivăm și producem alimentele”.
De aproximativ un deceniu, oamenii de știință analizează efectele creșterii concentrației de CO₂ asupra plantelor, însă rezultatele au fost dificil de comparat între ele. Noul studiu a stabilit un reper de bază, pornind de la observația că dioxidul de carbon are un efect liniar asupra creșterii plantelor. Astfel, dacă nivelul de CO₂ se dublează, și efectele asupra nutrienților se dublează.
Cercetătorii avertizează asupra unor „consecințe devastatoare pentru sănătate”
Această abordare a permis compararea a aproape 60.000 de măsurători, analizând 32 de nutrienți în 43 de culturi agricole, printre care orezul, cartofii, roșiile și grâul.
„Deși existau foarte multe date din studii anterioare, erau puține răspunsuri clare”, a explicat Ter Haar. „Aceste studii foloseau experimente pereche, în care plantele erau cultivate în condiții identice, cu excepția nivelului de CO₂. Acest lucru oferă indicii despre posibile schimbări, dar dimensiunile eșantioanelor erau, de obicei, prea mici pentru a trage concluzii solide. Compararea studiilor individuale era dificilă deoarece nivelul de CO₂ din atmosferă este în continuă creștere, ceea ce înseamnă că și baza de referință din aceste experimente creștea constant”.
Cercetătorii au folosit drept nivel de referință o concentrație de 350 părți per milion, considerată de unii specialiști drept ultimul nivel „sigur”. Aceasta a fost comparată cu o concentrație de 550 părți per milion, nivel care ar putea fi atins până în anul 2065. Conform studiului, majoritatea nutrienților reacționează negativ la această creștere, cu o scădere medie de 3,2%.
În cazul năutului, nivelul de zinc ar putea scădea cu până la 37,5%, iar culturile esențiale precum orezul și grâul ar înregistra reduceri „semnificative” ale proteinelor, zincului și fierului. Cercetătorii avertizează asupra unor „consecințe devastatoare pentru sănătate”, inclusiv apariția „foamei ascunse, o situație în care oamenii au suficiente calorii, dar nu și nutrienți esențiali”.
Potrivit studiului, nivelul actual de CO₂ este de 425,2 părți per milion, ceea ce a dus deja la „scăderea nivelului de nutrienți din plante din cauza creșterii concentrației de CO₂”.
Cercetarea se înscrie într-un număr tot mai mare de studii care analizează impactul schimbărilor climatice asupra culturilor agricole, atât în aer liber, cât și în medii controlate. Olanda este unul dintre cei mai mari exportatori agricoli din lume, cu aproximativ trei sferturi din producție destinată exportului și peste 4.100 de hectare de sere, unde plantele sunt cultivate în medii îmbogățite cu CO₂ pentru a crește randamentul.
„Schimbările climatice nu sunt o problemă îndepărtată”, a subliniat Ter Haar. „Efectele sunt deja în farfuriile noastre”.
Alți experți au salutat studiul olandez, considerându-l o bază solidă pentru cercetări viitoare. Courtney Leisner, profesor asistent la Facultatea de Științe ale Plantelor și Mediului de la Virginia Tech, care a coautor un studiu anterior despre strategii de îmbunătățire a culturilor, a declarat: „Acest studiu oferă informații esențiale despre modul în care condițiile de mediu afectează calitatea nutrițională a culturilor, ceea ce este crucial pentru menținerea securității alimentare în viitor”.
Totuși, alți factori, precum utilizarea îngrășămintelor, joacă un rol important în valoarea nutrițională a culturilor, a atras atenția Jan Verhagen, cercetător în domeniul schimbărilor climatice și al agriculturii durabile la Universitatea Wageningen.
„Într-adevăr, nivelurile de nutrienți din plante se schimbă”, a spus acesta. „Dacă acest lucru este legat exclusiv de CO₂ este, în opinia mea, mai puțin clar… știm că nutriția este un factor-cheie pentru securitatea alimentară și sănătatea generală, așa că este logic să ne concentrăm mai mult asupra acestui subiect”.
Potrivit lui Verhagen, sunt necesare mai multe experimente pentru a putea proiecta programe de ameliorare a plantelor, adaptate la diferite niveluri de nutrienți și stresuri de mediu, astfel încât să fie înțelese mai bine efectele practicilor agricole.
La rândul său, Sterre ter Haar consideră că meta-analiza ridică la fel de multe întrebări pe cât oferă răspunsuri și intenționează să continue cercetările privind legătura dintre schimbările climatice și nutrienți.
„Scopul nostru nu este să speriem oamenii”, a concluzionat ea. „Primul pas în rezolvarea unei probleme este recunoașterea ei, iar noi credem că studiul nostru poate fi o piesă utilă din acest puzzle”.
