foto: confagricoltura.it
Resursele propuse de Comisia Europeană pentru următoarea Politică Agricolă Comună sunt insuficiente, protejarea pieței europene împotriva concurenței produselor din afara UE este tot ineficientă, consideră Massimiliano Giansanti, președinte al Copa Cogeca, asociația care reunește cele mai importante organizații europene ale agricultorilor, totodată președinte al Confagricoltura, cea mai mare organizații a agricultorilor italieni, într-un interviu acordat ziarului de business Il Sole 24 Ore.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
El anunță, totodată, o mare manifestație a agricultorilor în fața instituțiilor UE de la Bruxelles pe 18 decembrie, ca protest față de proiectul viitorului buget multianual care prevede reducerea fondurilor pentru agricultură. Mai jos, opiniile, viziunea și intențiile reprezentantului agricultorilor europeni în interviul acordat cotidianului italian.
Domnule președinte, cum ar trebui să arate următoarea PAC?
Avem nevoie de o politică agricolă comună care să pună în centru productivitatea, competitivitatea și inovația, în timp ce sustenabilitatea poate fi aplicată în multe moduri, nu neapărat prin eco-scheme. Resursele trebuie direcționate către agricultorii profesioniști: încă astăzi, în Italia, 50% dintre exploatațiile agricole care primesc plăți PAC nu au cod fiscal de întreprinzător agricol. Nu înțeleg cum poate fi pus pe același plan un antreprenor profesionist și cineva care lucrează doar sâmbăta și duminica. Pentru toate acestea sunt necesare mai multe resurse, nu o reducere de 20%, așa cum a propus Comisia Europeană.
La ce sumă ar trebui să ajungă plafonul noii PAC?
Împreună cu comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, am discutat despre o sumă care nu ar trebui să fie mai mică de o jumătate de trilion de euro (500 de miliarde) – adică bugetul actual al PAC plus cel puțin 10% pentru recuperarea inflației.
Săptămâna aceasta, comisia pentru Agricultură a Parlamentului European a respins clauzele de salvgardare ale acordului de liber schimb UE–Mercosur pentru partea agricolă. Presupun că sunteți mulțumiți…
Aș spune că da, este un semnal puternic de atenție din partea Parlamentului European față de un acord care nu poate fi plătit doar de agricultori. Votul în plen nu va fi simplu, orice se poate întâmpla, dar există spațiu pentru a corecta acordul, dacă președinta von der Leyen va considera necesar. Și vrem o Europă care să-și protejeze agricultorii pe o piață globală, pentru că, în fond, asta fac astăzi toți ceilalți: a făcut-o președintele Trump cu taxele vamale, o face președintele Lula stimulând capacitatea productivă a fermierilor brazilieni.
Cum ar trebui Bruxelles-ul să își protejeze piața?
Dacă este adevărat că Europa este orientată spre export, la fel de adevărat este că nu poate deveni o piață deschisă pentru toți, fără limitări. De exemplu, acordurile nu pun întotdeauna în centru reciprocitatea standardelor. În plus, Europa face extrem de rar controale: într-o întâlnire recentă cu comisarul european pentru Sănătate și bunăstarea animalelor, Olivér Várhelyi, am înțeles că aproape toate produsele care intră din afara Europei nu sunt supuse controalelor în porturile europene.
La adunarea pentru cei 80 de ani ai Confagricoltura Parma, alături de Paolo Barilla, ați spus că în modelul lanțurilor verticale ar trebui inclus și sectorul de retail, alături de sectorul agricol și industria de procesare.
Cred în centralitatea lanțurilor valorice. Astăzi, piața ne cere ca în teren să joace marii campioni. Pe de o parte, trebuie să lucrăm la agregare, trecând de la logica fragmentării și a „nanismului” la cea a „gigantului”. Pe de altă parte, trebuie să imaginăm modele care să implice și marile lanțuri de distribuție.
La Parma ați spus, de asemenea, că nu trebuie să pariem doar pe denumirile de origine (DOP), ci și pe mărci. Nu este o afirmație des întâlnită…
Marele proiect de valorizare a denumirilor de origine a fost extraordinar și trebuie să continue. Dar trebuie să fim sinceri: Italia este lider în Europa ca număr de denumiri, dar câte dintre acestea au cu adevărat forță contractuală pe piață? Nu toate. De aceea, trebuie să lucrăm și cu marile mărci ale țării, pentru a construi lanțuri tot mai puternice și competitive, inclusiv la export.
Guvernul Meloni a făcut suficient pentru agricultură?
Cu siguranță, resursele puse la dispoziție vor rămâne în istorie ca resurse importante. Dar a cere mai mult instituțiilor nu înseamnă a pune la îndoială ceea ce s-a făcut. În legea bugetului am cerut guvernului să crească resursele pentru Agricultura 4.0, să reducă contribuțiile sociale și să raționalizeze costurile energetice.
