FOTO: Dreamstime/Maryna Andriichuk
Un grup de 43 de experți internaționali în nutriție avertizează că alimentele ultraprocesate provoacă daune majore sănătății publice. Seria de articole, publicată în revista medicală The Lancet, este susținută de UNICEF și de Organizația Mondială a Sănătății, notează CNN. Autorii descriu o industrie alimentară care profită masiv de pe urma unor produse ieftine, foarte procesate și agresiv promovate pe piețele globale. Raportul susține că aceste produse contribuie la obezitate, boli cronice și moarte prematură.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Cercetătorii subliniază că peste jumătate din cele 2,9 trilioane de dolari distribuite acționarilor companiilor alimentare între 1962 și 2021 a provenit din vânzarea de alimente ultraprocesate. Ei afirmă că marile corporații se bazează pe modele de afaceri orientate spre profit rapid, nu spre alimentație sănătoasă. Carlos Augusto Monteiro, profesor emerit la Universitatea din São Paulo, spune că industria nu poate renunța la rețete ultraprocesate deoarece acestea aduc randamente financiare mult mai mari. El acuză companiile de lobby sistematic împotriva politicilor publice ce promovează diete cât mai naturale.
Specialiștii arată că firmele pot dubla sau chiar tripla profitul când transformă ingrediente simple, precum grâu sau porumb, în produse foarte procesate, încărcate cu aditivi și arome artificiale. Barry Popkin, profesor la Universitatea North Carolina, afirmă că industria finanțează campanii și experți care minimalizează efectele negative ale acestor produse. El susține că există o strategie clară de protejare a acestor venituri, chiar și atunci când datele științifice indică riscuri evidente.
Tactici copiate din industria tutunului
Seria publicată în The Lancet arată cum industria folosește o rețea globală de consultanți, agenții de publicitate și parteneri de cercetare pentru a respinge reglementările. Această rețea influențează mesajele de pe rețelele sociale și atacă criticii fenomenului. Unele campanii dau vina pe consumatori și încearcă să prezinte îngrijorările legate de ultraprocesare ca pe un elitism cultural. Autorii descriu și cazuri în care companiile au infiltrat agenții guvernamentale sau au folosit litigii pentru a bloca măsuri sanitare.
Multe dintre aceste tactici seamănă cu strategiile industriei tutunului din a doua jumătate a secolului XX. Experții notează că mari companii din domeniul alimentelor au fost cumpărate de producători de tutun în anii ’60 și ’80. De aici provin tehnici rafinate de marketing agresiv și produse create pentru a fi hiperpalatabile (alimente create sau modificate astfel încât să fie extrem de gustoase, greu de refuzat și să stimuleze consumul în exces. Sunt formulate special pentru a declanșa reacții puternice de plăcere în creier, n.r.). Marion Nestle, profesor emerit la Universitatea New York, afirmă că alimentele ultraprocesate au devenit omniprezente în anii ’80 și greu de evitat în prezent.
În Statele Unite, aproximativ 70% dintre produsele din magazine sunt ultraprocesate. Copiii americani își iau în medie 62% din calorii din aceste produse. Situații similare apar în Europa, dar și în țări din Asia, Africa și America Latină. Consumul acestor produse s-a dublat în Brazilia, Canada și Mexic și s-a triplat în China, Coreea de Sud și Spania, potrivit cercetătoarei Maria Laura da Costa Louzada.
Până la 1.000 de calorii în plus, pe zi
Un nou studiu arată că 92 din 104 cercetări analizate au găsit o legătură între alimentele ultraprocesate și boli cronice. Alte analize au confirmat riscuri crescute pentru obezitate, diabet sau boli cardiovasculare. Studii clinice au arătat că persoanele care consumă astfel de produse mănâncă cu 500 până la 1.000 de calorii în plus pe zi. Monteiro spune că aceste produse sunt formulate pentru a atinge un punct ideal de gust, ceea ce stimulează consumul excesiv.
Există și critici ai acestor concluzii. Unii statisticieni afirmă că multe studii sunt observaționale și nu pot demonstra relații cauzale. Totuși, autorii susțin că amploarea probelor impune acțiuni rapide și ferme.
State precum Chile, Mexic sau Marea Britanie au introdus reglementări privind marketingul și etichetarea acestor produse. Taxele pe băuturi îndulcite au redus consumul în mai multe țări. Cu toate acestea, specialiștii consideră că măsurile sunt insuficiente.
OMS descrie consumul în creștere de alimente ultraprocesate ca pe o amenințare sistemică la adresa sănătății publice. UNICEF anunță sprijin total pentru un efort global coordonat, cu accent pe protecția copiilor. Organizația cere guvernelor să adopte politici ferme și să descurajeze influența industriei în procesul decizional. Scopul este clar: sănătatea populației trebuie să primeze în fața profitului comercial.
