FOTO: Dreamstime/Irochka
Zeci de apicultori, atât din România cât şi din Ungaria, au participat sâmbătă, la Miercurea-Ciuc, la Festivalul Mierii din zona Ciuc, un eveniment cu tradiţie, ajuns la a XIII-a ediţie, care aduce un omagiu meseriei de apicultor şi promovează consumul produselor apicole, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Festivalul a început cu un moment deosebit: apicultorii, îmbrăcaţi în mantii de “Cavaleri ai Mierii”, specifice zonelor din care provin, au defilat prin centrul oraşului, acompaniaţi de sunetele fanfare.
Alaiul s-a îndreptat apoi spre Biserica Mileniului, unde a avut loc o slujbă de sfinţire a mierii şi de binecuvântare a muncii apicultorilor.
După acest moment, defilarea a continuat spre Piaţa Cetăţii, unde participanţii au fost întâmpinaţi de primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila.
“Este un eveniment important pentru că e şi o sărbătoare. Sărbătorim recolta şi, specific pentru zona noastră, sărbătorim apicultorii. Viaţa de apicultor nu e foarte uşoară. Suntem obişnuiţi să facem, la ora actuală, totul cu tehnologie, cu o viteză foarte mare. Şi apicultura are nevoie de o meticulozitate, de liniştea aceea necesară, să aştepţi să treacă timpul, adică albinele să producă mierea. Şi, din acest punct de vedere, pentru noi ei sunt foarte importanţi”, a declarat Korodi Attila, pentru AGERPRES.
Primarul a subliniat importanţa albinelor nu doar pentru producţia de miere, ci şi pentru biodiversitatea regiunii, unde se află unele dintre cele mai valoroase pajişti montane din Europa, apreciate şi vizitate chiar şi de Regele Charles al Marii Britanii.
“Cavalerii Mierii” au mers apoi pe platoul din centrul municipiului Miercurea-Ciuc, unde are loc şi Târgul de Toamnă, spaţiul în care vizitatorii pot descoperi şi achiziţiona produsele apicultorilor prezenţi la festival.
De asemenea, apicultorii au oferit trecătorilor mici cutii cu miere, pentru încurajarea consumului.
Chiar dacă festivalul reprezintă o celebrare a apiculturii, participanţii au vorbit şi despre probleme cu care se confruntă.
Balogh Istvan, apicultor din judeţul Covasna, a vorbit despre dificultăţile întâmpinate în 2025, când salcâmul, o sursă importantă de miere, nu a înflorit din cauza îngheţurilor din primăvară.
“De la an la an este tot mai greu. Anul acesta, de exemplu, nicăieri nu a fost salcâm. Nici în ţara noastră, dar nici în Ungaria, aşa zic colegii. (…) A fost o calamitate din cauza vremii”, a spus el.
De asemenea, Balogh Istvan a arătat că preţul la care se vinde mierea nu reflectă valoarea reală a produsului, iar subvenţiile pentru apicultori sunt distribuite inegal.
Şi Kovacs Csaba, din Băile Tuşnad, a admis că anul acesta nu a fost deloc prielnic pentru apicultură, însă s-a declarat mulţumit că a reuşit să obţină măcar miere de mană – un sortiment premiat în repetate rânduri şi extrem de apreciat de consumatori.
“Mierea de mană este anti-inflamatoare, este bună pentru sistemul nervos, este bună pentru stomac şi e un fel de calmant, pentru cine nu poate să doarmă. Mierea de mană este cea mai valoroasă, sunt cele mai multe minerale în mierea de mană. Pentru că este singura miere care nu este din flori, ci din seva copacilor. Nu e aşa de dulce, dar are multe proprietăţi benefice”, a explicat Kovacs Csaba, pentru AGERPRES.
La festival a fost prezent şi Tokes Attila Endre, apicultor din Topliţa, care a adus cu el miere de amorfă, din Delta Dunării, o raritate apreciată pentru gustul său unic.
“Am venit cu o miere de amorfă. Am făcut un schimb cu prietenii mei. Le-am dat altă miere şi mi-au dat-o pe asta şi sunt foarte bucuros că oamenii care au gustat au plecat fiecare acasă cu un borcănaş din această miere specială. Oamenii spun că e o raritate, depăşeşte toate tipurile de miere”, a spus apicultorul.
Tokes Attila Endre a şi avertizat asupra riscurilor ca mierea naturală să devină tot mai rară şi greu de găsit, iar numărul apicultorilor să scadă din ce în ce mai mult, din cauza dificultăţilor economice şi climatice.
“Este greu cu albinele. O să vedeţi, în câţiva ani de zile, vor rămâne pe sfert apicultorii. Şi albinele la fel. Când o să mai mâncaţi o miere naturală, de la producători, o să fie o raritate. Aşa o să fie, ca în anii ’30 – ’40, când dădeau pe zece stupi o jumătate de viţel, deci aşa va fi vremea. Nu va fi miere şi nu vor fi albine”, a opinat Tokes Attila Endre.
Unii apicultori, precum Bara Csilla Mária din Păuleni-Ciuc, şi-au diversificat produsele şi oferă la vânzare, pe lângă sortimentele tradiţionale, şi miere cremoasă cu cătină sau măceşe, foarte bună pentru sistemul imunitar, miere cu nuci, miere cu mentă sau miere cu portocale. Ea practică apicultura de 18 ani şi este foarte fericită că cei patru copii sunt atraşi de această îndeletnicire şi o ajută foarte mult.
Numărul tinerilor care se îndreaptă spre acest domeniu este, însă, tot mai redus, după cum a precizat pentru AGERPRES vicepreşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România – filiala Harghita, Zöldi István.
“Din păcate, am făcut nişte statistici, media de vârstă depăşeşte 60 de ani în rândul apicultorilor, nu numai la noi, ci aproape în toată Europa. Fiind o îndeletnicire care 99% depinde de vreme, e foarte greu de preconizat dacă poţi să faci ceva sau să ai profit anul viitor sau peste doi ani de zile”, a spus acesta.
Zoldi István a subliniat că aceste evenimente sunt importante nu doar pentru încurajarea consumului de produse apicole, benefice pentru sănătate, ci şi pentru că oferă un prilej de întâlnire între apicultorii din ţară şi cei din străinătate, care pot face schimb de cunoştinţe şi pot discuta probleme comune, precum schimbările climatice.
“Suntem aproape zi de zi la curent cu toate problemele care apar, atât în ţară cât şi în Europa, pentru că, momentan, problema apiculturii nu este numai în România, din cauza preţurilor sau a schimbărilor climatice, ci afectează toată Europa, inclusiv şi alte continente. Deci, în afară de boli, putem enumera şi schimbările climatice, care, într-un fel, deranjează ritmul obişnuit al acestor insecte”, a subliniat Zoldi István.
Prezent la festival, Racz László, un pasionat de apicultură, care face cercetări în domeniu de peste 30 de ani şi publică în reviste de specialitate, a explicat că fiecare tip de miere are beneficii pentru sănătate.
De exemplu, mierea de salcâm este ideală pentru afecţiunile respiratorii, iar mierea de păducel este considerată un remediu excelent pentru inimă.
“Dacă toată lumea ar consuma miere de păducel şi ceai de păducel, cardiologii ar ieşi în şomaj”, a glumit el.
Totodată, acesta a vorbit şi despre importanţa altor produselor apicole, cum ar fi propolisul şi lăptişorul de matcă.
“Ar trebui, după părerea mea, ca aceste produse să fie comercializate în farmacii şi numai sub reţeta doctorului curant”, a spus Racz László, care consideră că festivalul este un prilej prin care trebuie să ne arătăm recunoştinţa nu doar faţă de albine şi apicultori, ci mai ales faţă de natură şi de darurile ei – plantele melifere.
