Buzău: Burete vegetal de până la un metru lungime, cultivat de Banca de Resurse Vegetale / Cercetătorii spun că poate fi folosit pentru izolarea caselor

Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) din Buzău va omologa un soi de lufă, plantă cunoscută sub denumirea de burete vegetal, cu fruct ce poate atinge până la un metru lungime, care poate fi folosit atât pentru îngrijirea personală, cât şi pentru producerea unor soluţii ecologice de izolare şi antifonare a locuinţelor, transmite Agerpres.

Specia este originară din Asia, dar se cultivă sporadic şi în câteva zone din România, cu precădere în Câmpia de Vest, Câmpia Olteniei şi Câmpia Buzăului. Utilizate în special ca bureţi de baie, fructele de lufă sunt moi, au un grad ridicat de porozitate, nu sunt toxice şi sunt biodegradabile.

“Vorbind despre lufa, este o specie care nu este de foarte mult timp în România. Ea, sigur, a început să fie cunoscută după anii ’50-’60, moment din care a început să apară informaţii mai multe despre luffa cylindrica, cea mai cunoscută şi cea mai apreciată, denumită şi buretele vegetal. Pe urmă avem luffa operculata, luffa acutangula şi mai sunt şi alte varietăţi de lufa. Am reuşit să obţin primul soi de luffa cylindrica în România, stabilizat genetic. Toate încercările, înainte de a stabiliza genetic această specie, au eşuat, pentru că se obţineau şi fructe cu seminţe negre şi fructe cu seminţe albe şi, sigur, ceea ce era şi mai grav, nu ajungeau toate la maturitate. În acest an o să trimitem din nou un soi la omologat. Diferenţa este că ţesătura buretelui vegetal este puţin mai deasă”, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, directorul BRGV, Costel Vînătoru.

Potrivit acestuia, fructele pot fi cultivate cu succes în România, în spaţii protejate, dacă sunt respectate tehnologiile adecvate. Specia este pretenţioasă la lumină şi temperatură, nu suportă îngheţurile şi se cultivă pe soluri afânate, umede şi permeabile.

“Putem vorbi de o plantă care poate fi cultivată cu succes atât în spaţii protejate, sere şi solarii, cât şi în câmp, dar cu precizarea că aceste plante trebuie palisate, adică au nevoie de susţinere, fie pe arac, fie pe sfoară, şi de dirijare. Am vorbit până acum şi am spus despre luffa cylindrica, buretele vegetal, dar mai avem încă o specie interesantă, este vorba de luffa acutangula, care poate fi apreciată şi ca legumă. Poate înlocui cu succes dovlecelul pe care noi îl cunoaştem, cu precizarea că gustul este puţin deosebit, uşor amărui. Când fructul este mic, poate fi consumat în diverse preparate, nu stare crudă. Când ajunge la maturitate, se transformă în buretele de baie. Este deosebit pentru că în fibra lui întâlnim anumite saponine care se degajă lent din fibra fructului. Aceste saponine nu sunt altceva decât formule de şampon, de săpun natural. Curăţă foarte bine pielea, deci rămâne o piele catifelată şi, ceea ce este interesant, este şi un antiviral foarte puternic”, a precizat directorul instituţiei de cercetare.

Conform specialiştilor BRGV, pe lângă utilizarea ca plantă decorativă, legumicolă sau burete vegetal, lufa este folosită pentru confecţionarea pălăriilor, tălpilor de pantofi, feţelor de masă, covoarelor sau în fabricarea săpunului.

Fibrele fructelor mature sunt folosite şi în izolarea locuinţelor, cu precădere a caselor ecologice.

“Se fac foarte multe produse în zona aceasta, de la încălţăminte, pentru că fibrele acestea sunt cele care absorb şi păstrează foarte bine talpa piciorului, până la izolarea caselor în anumite colţuri ale lumii. Practic, înlocuiesc polistirenul pe care îl folosim cu lufa care dă o rezistenţă mult mai mare caselor, vorbim de un produs ecologic, un produs natural, deci nu de un produs de sinteză, chimic. Se poate folosi la antifonarea încăperilor sau a uşilor, am putea dezvolta o întreagă industrie pe zona aceasta, dacă am extinde în România produsul. Avem soiuri de diverse mărimi. Sigur, avem soiuri care sunt valoroase pentru fibre, între 30 şi 50 centimetri şi avem şi luffa acutangula care poate fi folosit cu succes în zona aceasta de construcţie, aşa cum am spus, care poate să ajungă sau să depăşească un metru”, a mai declarat Costel Vînătoru.

Soiul se recomandă să fie cultivat cu succes şi în sistemul ecologic.