foto: Efeagro/Marta Perez
Așa-numitele noi tehnici genomice (NTG) continuă să divizeze sectoarele agriculturii convenționale și ecologice într-un an în care este probabil ca noua lor reglementare europeană să fie aprobată, notează Efeagro.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Se preconizează că 2025 ar putea fi anul în care Uniunea Europeană (UE) va separa aplicarea noilor tehnici genomice (NTG) pentru dezvoltarea semințelor agricole de reglementările privind alimentele modificate genetic (OMG), o schimbare respinsă de agricultura ecologică și susținută de cea convențională.
Săptămâna trecută, 200 de organizații europene de mediu și din sectorul agriculturii ecologice au făcut public un manifest comun împotriva acestei „dereglementări” a NTG față de directiva OMG din 2001, de care acestea depind în prezent. Printre aceste organizații se numără cele spaniole Ecovalia și Societatea Spaniolă pentru Agricultură Ecologică (SEAE), care consideră că lipsește „principiul precauției” în proiectele de reglementare redactate până acum, pentru a putea evalua riscurile acestor noi culturi în agricultură și alimentație.
În contrast, Ministerul Agriculturii, Pescuitului și Alimentației, organizația Copa-Cogeca – ce reunește interesele agricultorilor și cooperativelor agricole europene – precum și asociațiile producătorilor de semințe din Spania (Anove) și Europa (Euroseeds) și-au exprimat sprijinul clar pentru aceste tehnici. Conform Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), NTG sunt tehnici de reproducere de precizie (mutageneză dirijată, cisgeneză și intrageneză) utilizate, de exemplu, pentru a îmbunătăți valoarea nutritivă a unei plante sau pentru a o face mai rezistentă la schimbările climatice. EFSA a emis un aviz favorabil privind utilizarea lor.
Textul propus pentru schimbarea normativă privind NTG a fost publicat de Comisia Europeană la 5 iulie 2023 și, de atunci, a suferit modificări. În prezent, se așteaptă versiunea finală și aprobarea de către Consiliul European, iar ministrul spaniol Luis Planas speră ca acest lucru să se întâmple în 2025.
O cerere istorică a producătorilor de semințe
Directoarea Asociației Naționale a Obtentorilor Vegetali (Anove), Elena Sáenz, a declarat pentru Efeagro că deja 25 de țări au reglementări specifice privind utilizarea NTG.
Referindu-se la propunerea Comisiei Europene, ea a subliniat că plantele editate cu NTG din categoria 1 ar fi echivalente cu cele obținute prin metode convenționale de ameliorare, dar într-un timp mult mai scurt, iar aplicarea lor ar putea avea „un impact important” în Spania, de exemplu în dezvoltarea de citrice rezistente la boala „greening”.
În prezent, pentru a aduce pe piață o nouă varietate vegetală, o companie de semințe are nevoie de 10-12 ani de muncă și o investiție de până la 1,5 milioane de euro, a precizat Sáenz.
Lipsa principiului precauției, potrivit ecologiștilor
Directoarea Departamentului Internațional al Ecovalia, Évelyne Alcázar, a declarat pentru Efeagro că „există o modificare genetică ce implică faptul că nu sunt exact identice cu cele dezvoltate natural”, motiv pentru care susține că etichetarea ar trebui să indice clar că produsul este NTG – de la sămânță până la alimentul final.
Ea a avertizat asupra riscului de contaminare prin polenizare încrucișată a unei culturi ecologice de către o cultură vecină tratată cu NTG, ceea ce „ar încălca dreptul producătorilor ecologici de a cultiva fără NTG”. În opinia sa, aceasta este „o tehnologie care nu este suficient testată”, iar literatura științifică existentă deja menționează culturi comerciale editate cu Crispr-Cas9 care au suferit mutații nedorite, au avut probleme de creștere, gust sau calitate a fructelor, sau chiar o creștere a rezistenței la antibiotice, cauzând „pierderi economice grave pentru agricultori”.
Este necesară precauție
Roberto Ruiz de Arcaute, membru SEAE și cercetător în producția ecologică la Institutul Basc de Cercetare și Dezvoltare Agricolă (Neiker), este de acord cu Alcázar că este necesară aplicarea principiului precauției în reglementarea NTG, „așa cum se face în cazul medicamentelor sau pesticidelor”. „Sunt produse pe care le consumăm și care, în cele din urmă, devin parte din organismul nostru, așa că – dacă vor fi aprobate – toate alimentele editate cu NTG ar trebui etichetate clar de la sămânță până la raftul magazinului”, a afirmat el.
El a mai declarat pentru Efeagro că o plantă conține mii de gene implicate în randament și rezistență la boli sau dăunători. „NTG îți oferă o unealtă presupus mai rapidă pentru inserarea de gene, dar apoi procesul de selecție rămâne la fel de lent”, a adăugat el, încercând să demitizeze ideea de revoluție agricolă pe care unii o asociază cu aceste noi tehnologii.
Ruiz de Arcaute a mai subliniat că există surse de diversitate genetică în natură care pot fi utilizate pentru ameliorări vegetale – surse care sunt deja valorificate de agricultura ecologică și convențională cu ajutorul markerilor moleculari.
