FOTO: Freepik
Noaptea de trecere dintre ani nu înseamnă doar petrecere și artificii pentru români. Este, de asemenea, și un moment încărcat de tradiții și simboluri ancestrale. O mare parte dintre aceste tradiții se regăsesc în ritualurile alimentare ale Revelionului. Ce se mănâncă, este la fel de important ca și ce nu se mănâncă. Alegerea alimentelor la cumpăna dintre ani nu este întâmplătoare. Aceasta are rădăcini adânci în credințele populare despre noroc, prosperitate și sănătate în noul an.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În Maramureș, vechi credințe spun că nu se consumă carne de pasăre în această noapte. Etnologul Pamfil Bilţiu descrie în cartea „Studii de etnologie românească”, o serie de credinţe şi obiceiuri legate de acest aspect. „În cultura noastră populară, i-a plăcut să mesele ţăranului sunt tratate într-un mod aparte, de-a lungul vieţii, în jurul lor brodându-se un repertoriu impresionant de obiceiuri, credinţe de tot felul. Trebuie să subliniem că folclorul maramureşean este foarte bogat în astfel de tradiţii legate de mesele ţărăneşti”, explică el în volumul amintit.
În vechile credințe exista un principiu conform căruia anumite alimente trebuiau evitate din cauza semnificației lor. Acestea aduceau pierderi, risipă sau instabilitate, ceea ce nu era de dorit în noaptea dintre ani.
Carnea de pasăre, evitată de Anul Nou
Unul dintre obiceiurile larg răspândite este evitarea consumului de carne de pasăre în noaptea de Anul Nou. Deși astăzi poate părea o simplă preferință culinară, explicarea acestui obicei are o logică profundă în simbolistica populară. Păsările, îndeosebi puii, sunt asociate în tradiția populară cu întâmplări care „împrăștie” bunăstarea. Asta deoarece scormonesc pământul și îl răscolesc, mișcându-se cu spatele sau înapoi. Acest gest este considerat nefavorabil în contextul în care oamenii își doresc ca norocul, belșugul și prosperitatea să intre înainte, nu să fie risipite. Conform Dicționarului de simboluri populare, consumul de carne de pui în această noapte ar fi „aducător de ghinion”. Asta pentru că păsările „împrăștie norocul” din casă, spre deosebire de alte animale domestice care simbolizează stabilitate și belșug.
Prin urmare, în locul puiului, pe mesele de Revelion apar preparate din porc sau pește. Fiecare are propria semnificație simbolică acumulată de secole de credințe populare.
Porcul și simbolurile prosperității
Carnea de porc este, probabil, cel mai întâlnit aliment pe masa de Revelion în multe regiuni ale României. Și acest obicei are o explicație profundă. Porcul este simbolul bogăției, belșugului și bunăstării. Tradiția porcului la români, legată de tăierea și pregătirea lui în preajma sărbătorilor, provine din practici agricole și sociale vechi, în care porcul reprezenta resurse importante pentru iarnă – carne, slănină, untură – elemente care asigurau supraviețuirea familiei în iernile geroase și anul care începea. De aici și asocierea simbolică: cine consumă carne de porc la cumpăna dintre ani ar urma să aibă un an prosper și plin de hrană.
Mai mult, porcul este văzut în tradiția populară ca un animal care „merge înainte atunci când este tăiat și transformat în carne”, ceea ce, simbolic, sugerează progres, avans și evoluție, nu stagnare. O astfel de semnificație este extrem de importantă într-o noapte centrată pe dorința de a avea progres și noroc în anul care urmează.
Peștele, simbol al fluidității și norocului
Pe lângă porc, peștele este un alt aliment esențial în masa de Revelion în multe zone din România, fie că e vorba de zonele de câmpie sau cele montane. Explicația nu este pur gastronomică, ci simbolică. Peștele, prin modul în care înoată, fără dificultate în apă, este considerat un simbol al „tranziției line, al fluidității evenimentelor și al norocului” pentru anul ce vine. Consumul de pește în noaptea dintre ani este menit să sugereze o trecere lină prin evenimentele viitoare, așa cum peștele alunecă ușor prin apă.
Pe lângă simbolistica fluidității, peștele aduce asocierea cu abundența și fertilitatea, fiind un aliment bogat în nutrienți și oferind o alternativă mai ușoară la mesele grele de porc.
Alte tradiții culinare de Revelion
Pe lângă aceste simboluri alimentare principale, masa de Anul Nou este încărcată de alte semnificații. În unele regiuni, consumul a 12 boabe de struguri la miezul nopții este considerat un ritual pentru noroc și prosperitate. Cele 12 boabe de struguri simbolizează fiecare lună a anului care vine.
Mămăliga și pâinea cu sare sunt simboluri străvechi ale belșugului și ospitalității tradiționale. De asemenea, sunt preparate alimente bogate în grăsimi și proteine. Preparatele din carne de porc, pește sau diverse piftii au menirea de a „hrăni casa” pentru anul următor.
Aceste obiceiuri sunt parte a unui dialog simbolic profund între generații, un fel de „limbaj al alimentelor” care spune mai mult decât gustul în sine. Ele reflectă o lume în care alimentația nu era doar nutriție, ci și o formă de comunicare ritualică cu destinul și viitorul.
