Sârbii din Banat sărbătoresc, miercuri, Crăciunul după calendarul vechi. După ce aseară, în Ajun, au aprins „badnjakul” (stejarul ale cărui scântei semnifică bogăție) în curțile celor 55 de biserici și ale celor cinci mănăstiri sârbești din România, astăzi, în mod tradițional, primesc colindătorii.
În prima zi de Crăciun, sârbii pun pe masă friptura numită „pecejnica”, iar prăjitura tradițională pentru aceste sărbători este „cesnica”, în care se ascunde un bănuț.
„Conform tradițiilor noastre, pe masă se va pune pecejnica – acea friptură tradițională din purcel, care se servește în familie. Și, în mod evident, nelipsită este cesnica, adică acea prăjitură frumoasă pe care o facem în Banat și pe care o servim în zilele care urmează acestei mari sărbători. În cesnica se pune bănuțul. Conform tradiției, cel care rupe bucata în care se află bănuțul se spune că va avea parte de un an foarte bogat, din punct de vedere material și nu numai. În sudul Banatului, cesnica se face altfel: nu este dulce, ca la Timișoara, ci sub forma unei pâini. Dar bănuțul se pune și acolo”, a declarat pentru G4Food Milan Mijokovici, preotul Catedralei Ortodoxe Sârbe din Timișoara.

Aprinderea badnjakului în Ajun FOTO Ștefan Both
Revelionul după calendarul vechi va avea loc pe 13 ianuarie. Conform ultimului recensământ, în România trăiau în jur de 12.000 de sârbi, jumătate față de recensământul precedent, dintre care aproximativ 2.200 în Timișoara.
Alături de sârbi, în Banat sărbătoresc Crăciunul după calendarul iulian și ucrainenii, lipovenii ruși, precum și armenii.
Pentru cesnica dulce avem nevoie de 500 g făină albă, 100 g zahăr, un ou, un plic de drojdie uscată (sau 25 g drojdie proaspătă), 250 ml lapte călduț, o linguriță de sare, coaja rasă de la o lămâie, 80 ml ulei sau 100 g unt, precum și un bănuț curat, bine spălat și înfășurat în folie de aluminiu.
Pentru umplutură: 200 g nucă măcinată, 3–4 linguri de miere, 2–3 linguri de zahăr.
Pentru pregătirea aluatului, se amestecă laptele călduț cu zahărul și drojdia (dacă se folosește drojdie) și se lasă 10 minute. Se adaugă oul, uleiul sau untul, sarea și coaja de lămâie. Se încorporează făina (și praful de copt, dacă nu se folosește drojdie) și se frământă până se obține un aluat moale, nelipicios.
Dacă se folosește drojdie, aluatul se lasă la dospit 45–60 de minute, acoperit.
Pentru umplutură, se amestecă nuca, mierea și zahărul până se obține o pastă.
Urmează asamblarea: aluatul se împarte în două foi. Prima foaie se așază în tavă, se întinde umplutura uniform, se ascunde bănuțul, apoi se acoperă cu a doua foaie. Marginile se sigilează. Deasupra se unge cu puțin lapte sau ou bătut, apoi se coace la 180°C timp de 35–40 de minute, până se rumenește frumos.
După răcire, cesnica se rupe sau se taie în bucăți. Tradițional, cel care găsește bănuțul va avea noroc tot anul.
În unele familii, prăjitura se unge cu miere imediat după coacere și se poate presăra cu zahăr pudră sau nucă măcinată.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți