Postul Sfintei Marii începe mâine, pe 31 iulie / Ce se mănâncă, ce se evită și când este dezlegare la pește / În Maramureș, pentru sărbătoare se tăiau oi și se pregătea gulaș cu pâine de mălai

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Postul Adormirii Maicii Domnului începe în 2026 cu o zi mai devreme decât în mod obișnuit. Credincioșii ortodocși postesc de vineri, 31 iulie, până vineri, 14 august, inclusiv. Astăzi, 30 ulie, este lăsatul secului.

Explicația ține de calendar. De regulă, lăsatul secului este pe 31 iulie, iar postul începe la 1 august. Când 31 iulie cade miercurea sau vinerea, ambele zile fiind oricum zile de post, ultima zi cu mâncare „de dulce” este mutată cu o zi înainte. În acest fel, în 2026 postul are 15 zile, potrivit informațiilor publicate de CreștinOrtodox.ro.

Ce nu se mănâncă în Postul Sfintei Marii

Din meniu sunt eliminate carnea și preparatele din carne, ouăle, laptele, brânzeturile și celelalte produse lactate. Sunt evitate și preparatele care conțin asemenea ingrediente, chiar dacă acestea nu se văd imediat în produsul finit. Practic, în post sunt eliminate toate alimentele care provin de la animale. Nici peștele nu este aliment de post în această perioadă. Există o singură excepție: joi, 6 august, când este sărbătoarea Schimbarea la Față a Domnului, este dezlegare la pește. În restul zilelor, meniul se bazează doar pe alimente de origine vegetală.

Se pot consuma legume, fructe, cereale, pâine fără ingrediente de origine animală, orez, cartofi, ciuperci, fasole, linte, năut, mazăre, nuci și semințe. Contează însă și felul în care sunt pregătite, deoarece rânduiala tradițională nu permite nici ulei în fiecare zi.

Cum arată rânduiala alimentară pe zile

Postul Sfintei Marii este considerat unul dintre posturile mai aspre ale anului. Tipicul bisericesc prevede ajunare lunea, miercurea și vinerea până la Ceasul al IX-lea, adică aproximativ ora 15.00. După aceea se consumă hrană uscată, precum pâine, fructe, legume crude sau uscate, nuci și semințe, fără ulei.

Marțea și joia sunt permise legumele fierte, dar fără untdelemn. Sâmbăta și duminica există dezlegare la ulei și vin. Dezlegarea la vin nu înseamnă încurajarea consumului excesiv, ci o relaxare a rânduielii alimentare. Regulile sunt prezentate în Tipicul citat de Doxologia.

În 2026, singura dezlegare la pește este pe 6 august. În acea zi pot fi consumate și preparate cu ulei. Carnea, ouăle și lactatele rămân însă în afara meniului.

Aceasta este rânduiala strictă a Tipicului. Modul concret în care o urmează mirenii poate ține seama de vârstă, starea de sănătate și efortul zilnic. Copiii, femeile însărcinate, vârstnicii și persoanele cu diferite boli sau cu regimuri medicale speciale nu ar trebui să transforme postul într-o dietă extremă. Adaptarea se discută cu preotul, iar problemele de alimentație, cu medicul.

Mâncare de post nu înseamnă automat mâncare sănătoasă

O greșeală frecventă este înlocuirea produselor animale cu cantități mari de pâine, cartofi prăjiți, margarină, dulciuri sau produse ultraprocesate vândute sub eticheta „de post”. Respectarea ingredientelor nu garantează și o alimentație echilibrată.

Medicii recomandă preparate simple și atrag atenția asupra mâncărurilor îmbibate în ulei și a produselor care imită mezelurile sau brânzeturile. O variantă mai potrivită este alternarea leguminoaselor cu cereale, legume, salate, fructe, nuci și semințe. Fasolea, lintea, năutul și mazărea ajută la asigurarea proteinelor vegetale, iar mesele trebuie să rămână cumpătate, nu mai abundente decât în restul anului.

În zilele fără ulei se pot pregăti supe de legume, cartofi copți, orez cu legume, mâncăruri de linte sau năut și salate fără sosuri grase. În zilele cu dezlegare la ulei, meniul poate include ciorbe, tocănițe, fasole sau legume gătite cu o cantitate moderată de ulei.

Ce nu se face în timpul postului

Calendarul bisericesc include perioada 31 iulie-14 august 2026 între intervalele în care nu se oficiază cununii religioase. Regula apare în calendarul publicat de Agenția de știri Basilica a Patriarhiei Române. Ea privește cununia bisericească și nu trebuie confundată cu o interdicție civilă. Sunt evitate petrecerile zgomotoase, excesele și manifestările festive care contrazic atmosfera de cumpătare. Credincioșii sunt îndemnați să se ferească de certuri, jigniri, judecarea altora și risipă. Postul nu presupune însă oprirea activităților obișnuite sau abandonarea muncii de zi cu zi.

În schimb, se poate participa la Sfânta Liturghie și la Paraclisul Maicii Domnului. Sunt recomandate rugăciunea, spovedania, milostenia și împăcarea cu cei din jur. În multe biserici, în ajunul sărbătorii din 15 august, se săvârșește Prohodul Maicii Domnului.

Tradiția populară din Maramureș

În cultura satului maramureșean, Sântămăria a fost și un reper al calendarului popular, nu doar o dată din calendarul bisericesc. Etnologul Pamfil Bilțiu, împreună cu Maria Bilțiu, a consacrat obiceiurilor de primăvară și vară primul volum al lucrării „Calendarul popular”, apărut la Editura Ethnologica în 2009. Cercetările etnografice de acest fel arată importanța pe care sărbătorile o aveau în organizarea timpului, a muncilor și a vieții comunității.

În „Calendarul popular”, Pamfil și Maria Bilțiu arată concret cum Sântămăria Mare organiza viața religioasă, comunitară și pastorală din Țara Lăpușului. Oamenii mergeau pe jos, în procesiune, peste dealuri și munți, spre mănăstirile Rohia și Ruoaia. La mănăstiri se ținea „rugă mare”, se tăiau oi și se pregătea gulaș cu pâine de mălai. Femeile care purtau numele Maria organizau ospețe și își sărbătoreau împreună ziua numelui. Sărbătoarea marca și un moment important pentru păstorit. Oile coborau de la munte, turmele începeau să fie desfăcute, iar proprietarii își alegeau și își recuperau animalele.

Semnificația religioasă

Postul îi pregătește pe credincioși pentru Schimbarea la Față, prăznuită pe 6 august, și pentru Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită pe 15 august. Tradiția bisericească îl leagă de rugăciunea și postul Maicii Domnului înainte de trecerea sa din această viață.

Durata postului a fost uniformizată în lumea ortodoxă în anul 1166, la un sinod local ținut la Constantinopol. Dincolo de meniul fără produse animale, sensul perioadei rămâne cumpătarea. Altfel spus, nu este suficient să fie schimbată mâncarea din farfurie, dacă nu sunt reduse și excesele din comportament.