Uniunea Europeană înăsprește regulile privind protecția apei / PFAS, microplasticele și rezistența la antibiotice intră sub monitorizare strictă

Adaugă G4Food ca sursă preferată în Google

Un nou act legislativ european destinat consolidării protecției apelor de suprafață și a apelor subterane a intrat oficial în vigoare, într-un moment în care poluarea cu substanțe chimice persistente și microplastice devine o preocupare majoră pentru sănătatea publică și mediu. Potrivit Comisiei Europene, noua directivă actualizează regulile privind monitorizarea și controlul poluanților din apă și introduce standarde mai stricte pentru o serie de substanțe considerate periculoase.

Revizuirea fusese propusă de Comisia Europeană încă din 2022 și modifică trei acte legislative importante:

• Directiva-cadru privind apa;
• Directiva privind standardele de calitate a mediului;
• Directiva privind apele subterane.

PFAS, pesticide și produse farmaceutice, pe lista poluanților urmăriți

Una dintre cele mai importante schimbări este extinderea listei de poluanți monitorizați în întreaga Uniune Europeană.

Noua legislație include:

substanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS), cunoscute drept „substanțe chimice eterne”;

• pesticide;
• produse farmaceutice;
• bisfenoli;
• microplastice;
• indicatori ai rezistenței antimicrobiene.

Comisia Europeană precizează că toate aceste substanțe au efecte dăunătoare bine documentate asupra sănătății umane sau asupra ecosistemelor.

PFAS sunt considerate unele dintre cele mai problematice categorii de poluanți deoarece se degradează foarte greu și pot rămâne în mediu zeci de ani.

Microplasticele intră pentru prima dată sub monitorizare

Pentru prima dată, legislația europeană introduce și monitorizarea microplasticelor în apă. Decizia reflectă îngrijorările tot mai mari privind contaminarea mediului cu particule microscopice provenite din ambalaje, textile sintetice, anvelope și produse industriale.

În ultimii ani, numeroase studii au identificat microplastice inclusiv în apa potabilă și în organismele umane. Noua directivă nu stabilește doar obligații de monitorizare, ci creează și baza pentru eventuale limite mai stricte în viitor.

Rezistența la antibiotice devine și problemă de mediu

O altă noutate importantă este includerea indicatorilor privind rezistența antimicrobiană. Practic, Uniunea Europeană recunoaște că răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice nu mai este doar o problemă medicală, ci și una legată de mediu și apă.

Apele contaminate pot deveni vectori pentru răspândirea rezistenței antimicrobiene, fenomen considerat deja una dintre cele mai mari amenințări globale pentru sănătate.

Consiliul Uniunii Europene a anunțat că noile norme nu doar extind lista poluanților, ci înăspresc și standardele pentru unele substanțe deja reglementate. Scopul este alinierea legislației europene la cele mai recente date științifice privind efectele poluării asupra sănătății și biodiversității. „Prin stabilirea unor standarde mai stricte pentru râuri, lacuri și ape subterane, protejăm sănătatea cetățenilor europeni și ecosistemele”, au transmis oficialii europeni.

Noile reguli nu vor produce efecte peste noapte. Potrivit Consiliului UE, statele membre trebuie să respecte noile standarde până în 2039 în cazul apelor subterane și al apelor de suprafață. Pentru unele substanțe deja existente pe listele europene, unde standardele au devenit mai stricte, termenul-limită este 2033. Aceste perioade lungi de tranziție reflectă complexitatea investițiilor necesare în infrastructura de apă și în sistemele de monitorizare.

Apa subterană, una dintre cele mai mari vulnerabilități ale Europei

Noua legislație vine într-un context în care apele subterane sunt considerate printre cele mai amenințate resurse naturale din Uniunea Europeană. Poluarea cu nitrați proveniți din agricultură, reziduurile farmaceutice și contaminarea chimică reprezintă probleme majore în multe state europene. Comisia Europeană estimează că doar tratarea poluării cu nitrați costă Uniunea Europeană sute de miliarde de euro anual.

În ultimii ani, schimbările climatice, seceta și poluarea au transformat apa într-o temă strategică pentru Uniunea Europeană. Noua directivă face parte dintr-un efort mai amplu de consolidare a rezilienței europene în domeniul apei și al sănătății publice. Practic, Bruxelles-ul încearcă să mute accentul de la reacție la prevenție.

Ideea este simplă: costurile prevenirii poluării sunt considerabil mai mici decât cele generate ulterior de tratarea apei contaminate sau de impactul asupra sănătății populației.

România trebuie să adapteze legislația națională

Ca stat membru al Uniunii Europene, Romania va trebui să adapteze legislația națională la noile reguli europene. Țara are deja un cadru legislativ privind calitatea apei destinate consumului uman, bazat pe directivele europene anterioare.

Noile obligații vor presupune însă monitorizări suplimentare și, cel mai probabil, investiții mai mari în infrastructura de apă și în laboratoare de analiză. În special monitorizarea PFAS și a microplasticelor ar putea necesita tehnologii mai avansate și costuri suplimentare pentru operatorii de apă și autoritățile de mediu.