Nutriția personalizată pe baza testelor ADN: promisiuni vs. realitate / Tania Fântână (nutriționist): Studiile arată că efectul genelor asupra greutății este modest, comparativ cu factori precum dieta reală, nivelul de activitate fizică și somnul

În ultimii ani, testele genetice au devenit tot mai accesibile și au intrat chiar și în zona nutriției. Promisiunea lor este simplă și seducătoare: printr-un simplu test ADN poți afla ce alimente îți fac bine, cum procesează corpul tău nutrienții și ce dietă este „perfectă” pentru tine. Dar cât adevăr este în această promisiune și unde se termină știința și începe marketingul?

Foarte multă lume, ce caută de mult timp răspuns la starea lor nu tocmai armonioasă cu mâncarea, speră să își afle răspunsurile din aceste teste.

Ce este nutriția personalizată pe baza ADN-ului?

Nutriția personalizată pornește de la ideea că genetica fiecăruia dintre noi influențează modul în care metabolizăm carbohidrații, grăsimile, proteinele, vitaminele și mineralele.

Testele ADN analizează variații genetice numite polimorfisme cu nucleotid unic (SNP-uri), care pot influența:

• predispoziția la obezitate, diabet sau boli cardiovasculare,

• sensibilitatea la cofeină sau alcool,

• modul în care organismul absoarbe vitamine (ex. vitamina D, folat, B12),

• toleranța la lactoză sau gluten.

Ce se poate testa în România?

În prezent, mai multe clinici și laboratoare private din România oferă teste de nutrigenetică. Ele promit să identifice:

• Rata metabolică și predispoziția la îngrășare

• Sensibilitatea la carbohidrați și grăsimi

• Răspunsul la exerciții fizice

• Nivelul optim de vitamine și minerale

• Predispoziția la intoleranțe alimentare

Rezultatele vin, de regulă, sub forma unor rapoarte și recomandări alimentare personalizate. Practic, primești un raport pe mai multe pagini cu categoriile de alimente ce îți sunt favorabile și ce nu.

Nu pot să uit cum, acum câțiva ani, o persoană venise la mine cu un astfel de tabel în care i se sugera să consume numai alimente și specii foarte greu de găsit în România. Practic, te întrebai cum o fi reușit acea persoană să atingă vârsta de 40 de ani mâncând numai alimente ce nu îi erau favorabile sau care costau o mică avere.

Ce spun studiile științifice?

Partea promițătoare

Unele variații genetice sunt bine studiate. De exemplu, mutațiile genei LCT pot arăta predispoziția la intoleranța la lactoză.

Genele asociate metabolismului cofeinei (CYP1A2) sau procesării alcoolului (ALDH2) sunt de asemenea validate.

Testele pot fi utile pentru a înțelege predispoziții, dar nu oferă un „plan alimentar exact”. Nu îți oferă pe tavă cheia pentru a deschide lacătul metabolismului tău.

Limitele actuale

Majoritatea trăsăturilor nutriționale nu depind de o singură genă, ci de interacțiunea complexă dintre sute de gene și mediul înconjurător.
Studiile arată că efectul genelor asupra greutății este modest, comparativ cu factori precum dieta reală, nivelul de activitate fizică și somnul sau modul în care gestionăm stresul.

Academia de Nutriție și Dietetică (SUA) și EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) avertizează că nutriția bazată exclusiv pe ADN este încă insuficient validată pentru recomandări clinice ferme. Înainte de a da o avere pe aceste teste, deloc accesibile oricui, să recunoaștem, întrebați-vă la ce vă sunt cu adevărat de folos rezultatele și dacă chiar ați epuizat toate celelalte metode prin care puteți afla mai mult despre voi. E ca și cum, atunci când te lovești la un deget, ceri direct să ți se facă RMN.

Ce pot oferi testele ADN

• O perspectivă interesantă asupra predispozițiilor tale.

• Motivație suplimentară pentru a adopta un stil de viață sănătos.

• Indicii utile pentru intoleranțe (ex. lactoză).

Ce nu pot face (încă)

• Nu pot prezice cu exactitate ce dietă te va face să slăbești.

• Nu pot înlocui sfatul unui medic sau nutriționist.

• Nu pot explica singure de ce nu reușești să slăbești sau de ce apar anumite boli.

Concluzie

Nutriția personalizată pe baza testelor ADN este un domeniu în plină dezvoltare și are un potențial uriaș în viitor. În prezent însă, aceste teste pot oferi doar indicii generale, nu soluții miraculoase. Ele pot fi un punct de pornire, dar cheia rămâne aceeași: alimentație echilibrată, mișcare constantă, somn de calitate și reducerea stresului. Îmi pare rău să vă spun de fiecare dată aceste concluzii, dar sunt singurele ce merită rostite până ne asumăm acest drum al introspecției și lucrului cu noi.

Sfat practic: Dacă vrei să faci un test ADN nutrițional în România, privește rezultatele ca pe o informație complementară, nu ca pe un „verdict absolut”. Consultă un nutriționist sau medic pentru interpretare și pentru un plan care să țină cont de întreg stilul tău de viață, de unde locuiești, câte resurse poți aloca pentru mâncare și așa mai departe.