Mesele de Paște, test pentru organism după post. Dietetician: „Trecerea de la post la mesele de sărbătoare ar trebui privită ca un proces fiziologic care necesită echilibru și etapizare”

Pentru mulți români, Paștele înseamnă mese bogate, cu preparate tradiționale care marchează sfârșitul postului. Dincolo de componenta spirituală, această schimbare bruscă de alimentație poate deveni o provocare pentru organism, atrag atenția specialiștii în nutriție, citați de Agerpres.

Persoanele care au ținut post sunt cele mai expuse disconfortului digestiv în această perioadă. Trecerea rapidă de la o alimentație bazată în principal pe produse vegetale la una bogată în grăsimi și proteine animale, alături de combinațiile alimentare greșite și porțiile mari, explică cele mai frecvente probleme apărute după masa de Paște.

„Alimentația de post se caracterizează printr-un aport redus de proteine de origine animală și, de cele mai multe ori, de grăsimi, în paralel cu un aport crescut de carbohidrați. Organismul se adaptează la acest tip de alimentație printr-o stimulare mai scăzută a secreției enzimelor implicate în digestia grăsimilor”, a explicat Adina Rusu, președintele Colegiului Dieteticienilor din județul Iași.

Potrivit acesteia, organismul tolerează relativ rapid reintroducerea proteinelor, însă digestia grăsimilor este mai dificilă, deoarece depinde de secreția de bilă și de enzimele pancreatice, mai puțin active în perioada postului.

O regulă simplă este structurarea meselor în jurul unei singure surse principale de proteină

Meniul tradițional de Paște, care include ouă, drob, carne de miel, salate cu maioneză și deserturi precum cozonacul sau pasca, poate deveni greu de gestionat dacă alimentele sunt consumate în exces sau combinate necorespunzător. Specialiștii recomandă asocierea preparatelor consistente cu legume proaspete de sezon, precum ridichi, ceapă verde sau salată verde, pentru a susține digestia.

O regulă simplă este structurarea meselor în jurul unei singure surse principale de proteină, completată de legume, evitând suprapunerea mai multor preparate grele. Deserturile ar trebui consumate separat, la distanță de mesele principale, în porții moderate.

Consumul de alcool, frecvent în această perioadă, poate accentua disconfortul digestiv

Ritmul meselor contează la fel de mult ca alegerea alimentelor. Mâncatul continuu, pe parcursul întregii zile, poate suprasolicita sistemul digestiv, motiv pentru care este recomandată păstrarea unui program clar al meselor.

Consumul de alcool, frecvent în această perioadă, poate accentua disconfortul digestiv, mai ales în combinație cu alimente grase. În plus, poate stimula apetitul și reduce autocontrolul alimentar. Specialiștii recomandă moderație și evitarea consumului de alcool pe stomacul gol.

Hidratarea joacă, de asemenea, un rol esențial. Apa susține digestia și previne balonarea, în timp ce băuturile alcoolice sau cele bogate în zahăr pot favoriza deshidratarea. O plimbare ușoară după masă, de 10–20 de minute, poate contribui la o digestie mai bună.

„Sistemul digestiv este adaptabil, dar sensibil la schimbări bruște. Trecerea de la post la mesele de sărbătoare ar trebui privită ca un proces fiziologic care necesită echilibru și etapizare”, a subliniat Adina Rusu.